Ministrul Energiei, la Cluj, despre proiectul hidrocentralei de un miliard de euro de la Tarnița-Lăpuștești: „Statul român nu mai are companii care să știe să facă un baraj”

Autor  admin   în       1 saptãmânã în urmã     388 Vizualizări.  

Prezent la Cluj în acest weekend, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a fost întrebat, în cadrul unei conferințe de presă, care s-a desfășurat la sediul Consiliului Județean, care mai este situația proiectului hidrocentralei Tarnița – Lăpuștești. Proiectul este estimat la un miliard de euro.

„Când am preluat mandatul, proiectul Tarnița – Lăpuștești era pus într-un sertar și încuiat cu cheia. Nu mi s-a părut normal, pentru că din toate discuțiile cu oameni care chiar se pricep la sectorul energetic au spus că e cel mai important proiect pentru echilibrarea sistemului energetic național. Revenind, l-am reinclus în toate strategiile noastre și am încercat să atribuim un studiu de fezabilitate, pentru că cel mai nou este de acum mai bine de 10 ani, efectiv nu poate fi folosit. S-au schimbat analiza cost-beneficiu, datele în teren, un proiect de echilibrare în momentul ăsta, o hidrocentrală cu anulare prin pompaj este mult mai rentabil decât acum zece ani, pentru că costurile cu echilibrarea sunt mult mai mari. Deci prețul pe care îl încasează o asemenea hidrocentrală e mult mai mare și cu cât ponderea de energie intermitentă, solară, eoliană, cu atât va fi mai mare în sistem, cu atât va fi mai valoros proiectul. Dacă a fost considerat rentabil acum zece ani, cu siguranță proiectul e mult mai rentabil azi”, a explicat ministrul Energiei.

Sebastian Burduja a mai spus că proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița – Lăpuștești este „complex, greu și scump” și că nu mai sunt companii românești care să știe să facă un proiect de asemenea amploare.

„Să știți, cam toată lumea a fugit de acest proiect. E complex, e greu, e scump și în general mai bine nu facem nimic ca să nu greșim… Timpul trece, leafa merge, cam așa s-a mers. Și-atunci am luat-o de la zero și am spus: bun, nu mai avem companii care să facă, care să știe să facă, nu avem companii în portofoliul ministerului care să-și asume proiectul ăsta până la capăt, hai să găsim un partener privat care să ne ducă de la studiul de fezabilitate până la punerea în funcțiune. S-au arătat interesați, în primul rând, japonezii de la Itochu, cu care am și semnat un memorandum, sunt la fel de interesați francezii de la EDF, un gigant în domeniul energetic. Sunt interesați și americanii și voi discuta săptămâna viitoare cu secretarul de la Energie, Jennifer Granholm, tot pe acest subiect. Ei vin cu finanțări, noi cu garanții”, a mai declarat ministrul Energiei.

Sebastian Burduja a mai spus că estimează că un parteneriat de acest fel va putea fi semnat într-o jumătate de an. El a spus că a vizitat barajul de la Tarnița care anul acesta a împlinit 50 de ani de la construcția sa și arată foarte bine.

„În jumătate de an, ar trebui să putem să demarăm chestiunea asta. Deci studiul de fezabilitate. El poate să dureze un an, un an și jumătate, după care să se treacă la etapa de execuție. Dar este cert, statul român, din păcate, n-a investit în ultimii ani în sistemul energetic și în hidrocentrale nu mai are companii care să știe să facă un baraj. Asta este realitatea, trebuie să o spunem clar și onest. Să învățăm de la giganții din energie și să creștem încet-încet firmele noastre și să reluăm această industrie”, a precizat Burduja.

Pe 4 noiembrie, ministerul Energiei din România şi compania japoneză Itochu Corporation au semnat un memorandum de înţelegere pentru dezvoltarea viitoarei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.