De ce a explodat prețul imobiliarelor, la Cluj? Mihai Curteanu: „Fără o dezvoltare coerentă, transformăm o perlă în favelă”

Preambul. Clujul este pe primul loc în România, medalie de aur, în ceea ce privește media prețurilor din imobiliare. Depășește capitala, depășește chiar și o serie de localități din țări mai avansate. Metrul pătrat a ajuns să coste peste 2.000 de euro în medie, asta pentru că există ansambluri unde se plătește peste 2.500 de euro. La naiba, a devenit un lux să trăiești în inima Ardealului! Media9 a vorbit cu persoane implicate, dezvoltatori, arhitecți, analiști, reprezentanți ai societății civile și i-a întrebat două lucruri: cum s-a ajuns la atâta piper presărat pe prețuri și cum se poate stopa/încetini această cursă a scumpirilor metrului pătrat util din noile ansambluri.

Potrivit zf.ro, pe primul loc în clasamentul naţional al oraşelor cu cele mai mari preţuri se situează Cluj-Napoca (cu o medie de 2.060 de euro pe metru pătrat util, după un avans de 5% la trei luni), capitala Transilvaniei fiind urmată de Bucureşti (cu +0,7%, până la 1.640 de euro pe metru pătrat), apoi de Braşov (+3,7%, până la 1.430 de euro pe metru pătrat), care a devansat Constanţa (+1,5%, până la 1.380 de euro pe metru pătrat) şi Timişoara (+1,4%, până la 1.340 de euro pe metru pătrat), acestea fiind urmate de Craiova (+1,2%, până la 1.300 de euro pe metru pătrat), Iaşi (+2,9%, până la 1.170 de euro pe metru pătrat) şi Oradea (+0,5%, până la 1.160 de euro pe metru pătrat).

Iată ce spune analistul Mihai Curteanu, unul dintre editorialiștii Media9. Fotografia de articol a fost preluată de la Clujulpolitic.ro.

„Cine conduce un oraş trebuie să ţină cont de oportunităţile oferite şi de riscurile care ar bloca dezvoltarea. Dacă iei cele mai bune decizii ţinând cont de oportunităţi şi riscuri poţi să-i conferi oraşului pe care-l conduci o perspectivă de dezvoltare mai bună. Dacă discutăm despre o suprafaţă locuibilă mult mai mare, ar fi de luat în considerare noi zone de dezvoltare pentru segmentul rezidenţial, în schimb în acest moment o problemă ar fi infrastructura edilitară şi de transport care trebuie dezvoltată conform noilor cerințe un prim pas fiind metroul. Aici, autorităţile din întreaga zonă metropolitană sunt obligate să aibă o strategie clară de dezvoltare a unei infrastructuri pentru cel puțin două-trei decenii.

Dacă ne referim la şansele apariţiei unor alte industrii, plecând de la IT, sunt convins că viitorul va oferi noi oportunităţi în special în zona creativă, plecând de la potenţialul uman deosebit şi tinerii calificaţi pe care îi furnizează universităţile clujene. De altfel, acestea constituie de fapt motorul dezvoltării oraşului şi al întregii regiuni.

Putem preconiza o unire administrativă a Clujului cu Floreştiul, Apahida şi Baciu unire care ar fi benefică pentru întreg arealul fiind singura soluţie care poate conferi şanse de dezvoltare echitabile pentru toți creeând un nivel ridicat de civilizație și o calitate a vieții după un standard ridicat.

Clujul are un  potenţial excepţional şi la un aşa potenţial are nevoie de conducători vizionari. Clujul are universităţi fantastic de puternice şi o industrie soft unică in România. Că nu e normal ca oraşul Cluj să aibă locuinţe atât de scumpe este o altă discuție dar acesta este un efect.

Spre exemplu în fiecare an 10-15.000 de studenţi termină şi vor să locuiască în Cluj şi au nevoie de locuinţe sau chirii acesta fiind efectul orașului magnet. În acest spectru oraşul are potenţialul să ajungă la 1 milion de locuitori în viitorul apropiat astfel că, întreaga strategie trebuie făcută având în vedere acest aspect.

În definitiv totul se reduce la conceptul cerere ofertă astfel câtă vreme se construieşte încă foarte mult iar dezvoltatorii construiesc şi vând, înseamnă că există cerere și mereu a fost aşa bun înțeles cu anumite fluctuaţii cum a fost par example şi criza din 2008.

Întreg acest boom este normal după încheierea epocii Funar, când Clujul era un oraș închis având astăzi în față un oraș în plină ascensiune, un oraș magnet un oraș care se îndreaptă cu pași repezi spre o veritabilă metropolă.
Dacă vor mai crește prețurile asta ar putea să spună analiștii financiari deși semnale ale unei creșteri constante există, mă repet asta datorită cererii încă mari care există pe acest segment de piață.

O piață imobiliară activă unde există o cerere mare este nimic altceva decât un exemplu clar al unui nivel ridicat al vieții. Un mic amendament, totul trebuie gândit coerent astfel încât dezvoltarea imobiliară să nu fie haotică eliminând astfel riscul de a transforma o perlă într-o favelă”, este de părere Mihai Curteanu.