Metroul ar urma să transforme strada Moților. Nouă clădiri vor fi demolate + Estul Clujului stă pe un masiv de sare
Asocierea SWS Egineering s.p.a. – Systra – Metrans Engineering s.r.l., care a câștigat studiul de prefezabilitate pentru metroul Clujului, a stabilit câte și care dintre clădiri ar urma să fie expropriate pentru realizarea acestui proiect. Trebuie să ne uităm cu mai multă atenție la discuția despre metrou, odată ce visul Clujului primește o finanțare reală de 300 de milioane de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Așadar, potrivit specialiștilor, pe strada Moților ar urma să se demoleze nouă clădiri. Șapte ar face loc stației Sportului, în apropiere de Spitalul de pediatrie, altele două sunt situate mai spre centru, la numerele 40, respectiv 5, necesare pentru o interstație.
Așa cum puteți vedea din tabelul de mai jos, sunt propuse spre expropiere și desființare două imobile de pe Bulevardul 21 Decembrie, una de pe Muncii și alte două de pe strada Teodor Mihali. În plus, esite vizată și o casă din Florești.
Ne oprim astăzi și asupra unui alt aspect: sarea descoperită la foraje. Cu siguranță știți că s-a descoperit așa ceva, la fel ca la proiectul podului Porțelanului, momentan abandonat. Situația nu este punctuală, ci destul de extinsă. Iată ce spun autorii studiului: „După stația Piața Mărăști, aproape toate forajele executate atât pe aliniamentul estic al metroului, cât și pe cel sudic au întâlnit la adâncimi cuprinse între 12,50 și 25,0 metri un masiv de sare care induce riscuri geotehnice asupra structurilor metroului, ce trebuie eliminate prin stabilirea unor soluții tehnice adecvate”.
Mai exact, ca să traducem, este vorba despre Piața Mărăști – Aurel Vlaicu până la IRA, apoi în Gheorgheni, spre Sopor, și în partea opusă, către CUG.
Pe de altă parte, în Mănăștur s-a constatat că terenul este format din „argile/argile nisipoase și nisipuri/nisipuri argiloase” și că „apropierea traseului metroului de râul Somesul Mic sau de Canalul Morii face posibilă interceptarea în cadrul acestor depozite de resturi lemnoase aflate in diverse faze de încarbonizare”.