Mesaj-manifest. „Clujul trebuie să fie al tuturor, nu doar al celor înstăriți!”

Autor Ionel Lespuc în Stiri 1 year în urmã 2387 Vizualizări.

Arhitectul șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, intervine din nou în situația de la celălalt „palat”, Primăria Cluj-Napoca. Media9 a scris că primarul Emil Boc s-a opus vehement ca un clujean să își construiască o casă pe o parcelă de 350 de metri pătrați din Sopor, chiar dacă în zonă sunt mai multe proprietăți de aceleași dimensiuni.

Citiți și:

Subiectul va reveni în Comisia de urbanism, întrucât se aude că, din cauza presiunii primarului, arhitectul șef al municipiului, Daniel Pop, și-ar fi retras avizul favorabil pentru acest proiect. Toți arhitecții din comisie fuseseră de acord cu poziția sa inițială, de aprobare a proiectului.

Salanță a făcut apel la lucrarea „Urbanism și urbaniști din Cluj”, scrisă de inginerul Marian Lazăr și de dr. arhitect Vasile Mitrea, arătând că, și în perioada interbelică, existau parcele de teren mai mici și mai ieftine, destinare locuitorilor mai săraci. „Orașul trebuie să ofere posibilitatea de locuire tuturor categoriilor sociale, nu doar celor cu venituri mari. Clujul trebuie să fie al tuturor, nu doar al celor înstăriți”, a conchis arhitectul șef al județului.

„În perioada interbelică, în orașul Cluj, au fost realizate și atribuite populației clujene un număr de 5.765 de loturi pentru construcția de locuințe.

Prin procesul de parcelare s-a urmărit ca noile loturi să satisfacă cerințele tuturor categoriile sociale din oraș.

O prima categorie este cea a parcelărilor cu loturi de 800-1500 mp și un front mare la stradă destinate locuințele tip vilă, de confort ridicat, cu două-trei niveluri, pentru elitei clujene. Acestea sunt în cartierele Andrei Mureșanu, Eremia Grigorescu (etapa 1) și zona străzilor Republicii – Bisericii Ortodoxe.

O a doua categorie este cea a lotizărilor periferice, cu loturi de 500-800 mp, care vizau populația cu venituri medii precum funcționarii, cadrele didactice din învățământul mediu și anumite categorii de muncitori și agricultori. Avem aici parcelările din cartierul Gheorgheni, cele din nordul Bisericii Calvaria și cele din cartierul Grigorescu (etapele 2 și 3).

O a treia categorie o reprezintă parcelările din zonele industriale, din jurul întreprinderilor Iris, Dermata, fabricii de hârtie și uzinele CFR. Aceste parcele erau cam de dimensiunea celor periferice (500-800 mp) însă nu erau destinate unei singure locuințe, ci mai multor locuințe pe o asemenea parcelă.

O a patra categorie este cea a parcelelor destinate locuințelor ieftine (cca. 200-250 mp) realizate de întreprinderi pentru angajații proprii. Aici avem zona str. Depoului și zona de lângă Parcul Feroviarilor – realizate de Uzinele CFR, str. Tăbăcarilor.

(N.B. pentru actualele parcelari – orașul trebuie să ofere posibilitatea de locuire tuturor categoriilor sociale, nu doar celor cu venituri mari). Clujul trebuie să fie al tuturor, nu doar al celor înstăriți!”, este mesajul transmis de Claudiu Salanță.