Mai mult de o treime dintre concursurile de arhitectură naționale din ultimii 10 ani au avut loc la Cluj. „Suntem cap de serie”

Autor  Ionel Lespuc   în       1 lunã în urmã     540 Vizualizări.  

Clujul a finalizat 15 concursuri internaționale de soluții din 2016 până acum, reprezentând mai mult de o treime din toate concursurile internaționale de arhitectură organizate la nivel național.

Acest fapt stă la baza seriei de evenimente cu tema „Concursul de Arhitectură și Urbanism la Cluj-Napoca”, organizată de Filiala Transilvania a Ordinului Arhitecților din România (OART), împreună cu Ordinul Arhitecților din România (OAR) și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.

La dezbaterea care a deschis evenimentul au luat parte numeroși arhitecți importanți ai Clujului, alături de Ștefan Bâlici, președintele OAR, Daniela Maier, președintele OAR Transilvania, și Mirona Crăciun, coordonator Concursuri OAR.

Invitații speciali au fost câștigătorii unora dintre concursurile de soluție de la Cluj-Napoca.

“Ce se întâmplă în altă parte nu este comparabil. Clujul este cap de serie și asta este la nivel de fenomen”, a subliniat Arnold Macalik, arhitectul care a câștigat concursul pentru modernizarea zonei de sud a centrului, inclusiv străzile Universității și Kogălniceanu.

„Această practică a început să fie preluată de alte orașe, după modelul Clujului. Îmi amintesc de 2016, când aveam primele concursuri la Turnul Pompierilor sau la Someș, și chiar erau oameni care spuneau: ‘Niciodată nu o să le vedem implementate, pentru că am mai făcut concursuri și au eșuat.’ Și iată că acum suntem la momentul de bilanț, în care vedem concursuri implementate. Cred că este o abordare strategică pe care un oraș o are atunci când alege calitatea. De proiectare. Calitatea este stabilită prin jurii de experți. Cred că aceste proiecte influențează istoria orașului în bine. Sunt proiecte care propun soluții noi, care sunt dezbătute intens. Și noi, la Cluj, chiar avem o societate civilă activă, care dezbate fiecare detaliu din aceste proiecte”, a spus Ovidiu Cîmpean, secretar de stat în MIPE și fost director în Primărie.

În ultimii ani, Cluj-Napoca a devenit un important centru de inovație urbană prin organizarea unor concursuri internaționale de arhitectură. Iată câteva exemple de astfel de concursuri organizate de Ordinul Arhitecților din România, în colaborare cu Primăria Cluj-Napoca sau cu Consiliul Județean:

1.Reamenajarea Cetățuii (2019) a fost un proiect de regenerare a uneia dintre cele mai emblematice zone istorice din oraș. Concursul a adus propuneri pentru revitalizarea Cetățuii ca spațiu verde și cultural.

2.Amenajarea Parcului Est (2021) a fost cel mai mare concurs de acest gen organizat în Cluj, pentru un parc de 45,5 hectare. Scopul a fost de a crea o zonă verde modernă, ecologică, care să conserve biotopul unic și să servească drept nod important în rețeaua verde a orașului.

3.Spitalul Pediatric Monobloc (2021) a fost un concurs pentru construirea unui spital pediatric modern, unificând toate secțiile răspândite în diverse clădiri ale Clujului. Acesta va avea aproape 700 de paturi și este gândit să fie un exemplu de bune practici în arhitectura medicală.

4.Concursul pentru extinderea Liceului „Lucian Blaga” (2022) a avut ca obiectiv modernizarea infrastructurii educaționale, asigurând condiții optime pentru elevii din Cluj.

5.Science Campus Cluj-Napoca (2022) a fost un concurs de soluții pentru un campus de cercetare și educație. Proiectul, dezvoltat în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai, își propune să devină un centru european pentru inovare.

6.Parcul Bună Ziua (2022) a fost un concurs pentru amenajarea unui nou parc urban într-o zonă rezidențială, răspunzând nevoii crescânde de spații verzi în oraș.

7.Reamenajarea Turnului Pompierilor (2017) a fost dedicată restaurării unui monument istoric din Cluj-Napoca, transformându-l într-un spațiu cultural și de agrement.

8.Rethinking Someș (2019) a fost un concurs internațional pentru reamenajarea cursului râului Someș, vizând integrarea acestuia în viața urbană și transformarea malurilor într-o zonă de recreere.

9.Sopor Masterplan (2019) a fost un concurs de soluții pentru dezvoltarea unui cartier model, destinat să găzduiască între 50.000 și 70.000 de locuitori, cu o gamă diversificată de locuințe și facilități urbane.

10.Centrul Integrat de Transplant (2022) a fost un proiect inovator pentru construirea unui centru de transplant cu 300 de paturi, primul de acest fel din România.

Concursurile de la Cluj sunt un exemplu de bună practică la nivel național, însă acestea s-au confruntat și cu critici. De exemplu, pentru proiectul de pe malul Someșului a fost nevoie de o perioadă pentru ca acesta să fie acceptat de comunitate.

„Este bine să vedem ce putem face de acum înainte, ce putem corecta la ceea ce s-a făcut până acum, în detaliu, de la tema de proiectare la organizare. Tot ce s-a făcut, tot ce se poate corecta, pentru a putea să atribuim prin concurs toate investițiile majore și de impact în oraș”, a spus Daniela Maier, președintele Ordinului Arhitecților din România, filiala Transilvania.

Cu ocazia evenimentului au fost expuse, pe strada Kogălniceanu, lucrările premiate și finalizate până la această dată în competițiile desfășurate în Cluj-Napoca, în perioada 2016-2023.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.