Mai construim biserici? Arhitecta care a atins coarda sensibilă a credincioșilor + Preot: Trebuie să zidim omul, nu pereții

Punct de vedere interesant al unei arhitecte clujene, cu potențial de controversă. Într-un limbaj suficient de atent și diplomat, Codruța Pop, cea care organizează concursul de soluții pentru noul cartier Sopor din partea Ordinului Arhitecților din România, lasă să se înțeleagă că ar trebui oprită construirea de biserici. Că în loc de biserici noi, ar trebui gândit mai judicios programul celor existente. Și că banii care merg acum pe construcții ar trebui să fie folosiți mai degrabă în scopuri caritabile. Desigur, avem și riposta Bisericii.
„Nu mai e de actualitate construirea de biserici reprezentative”
“Aș propune mai ales spații multifuncționale cu utilizare comună, pentru diferite acțiuni, manageriate inteligent ca orar și spatiu, vizând diferite clase sociale, meserii sau vârste. Consider că o bună comunicare ar aduce avantaje tuturor, ia oamenii s-ar putea implica cu talanții lor pentru a se ajuta reciproc, încât să fie cât mai împliniți pe diverse planuri. Legat de biserici, aș pleda pentru un program mai dens și mai diversificat, uși cât mai deschise pentru a fi accesibile locuitorilor cât mai mult timp. Nevoia de a te confesa cuiva, de a sta în liniște, de a contempla sau plânge, sunt nevoi absolut normale pentru orice vârstă, etnie sau statut, nevoi pe care bisericile le-ar putea gestiona ca spații și experiență, și ar putea deveni spații mai utilizate mai mult decât orele de program, sărbători sau duminica, atunci când se strâng majoritatea oamenilor. Avem foarte multe probleme în societate, ce pot fi rezolvate cu banii și bunele intenții ale enoriașilor sau slujitorilor bisericii. De multe ori e nevoie doar de consultanță pentru persoanele aflate în diferite dificultăți, copii fără părinți, bolnavi, bătrâni, drogați sau bețivi, familii in prag de destrămare sau adolescenți răzvrătiți, uneori chiar la domiciliu, ce ar putea fi un domeniu de investiție, prevenție prin educație, spitale sau multe domenii ce necesită implicare umană și resurse materiale. Ar putea fi centre de întâlnire și chiar rugăciune, însă nu prea cred că mai e de actualitate construirea de biserici reprezentative. Biserica este mai degrabă interiorizată și manifestată în exterior între oameni”, spune Codruța Pop, într-un interviu pentru Media9.
Adevărul este că, atunci când vin la Cluj, străinii sunt de-a dreptul șocați de numărul mare de biserici. Un studiu de acum câțiva ani arăta că județul Cluj a stabilit un adevărat record național de biserici, 832. Numai în municipiu erau, la acel moment, 75 de lăcașuri aparținând celor 18 culte religioase recunoscute oficial în România. Lideră la zi este Biserica Ortodoxă: în Cluj-Napoca are fix 50 de parohii.
Ce spun preoții
Am discutat pe acest subiect cu doi preoți: Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei ortodoxe a Clujului, și Teodor Lazăr, preotul paroh al catedralei greco-catolice “Schimbarea la față”.
“Epoca ridicării masive de biserici a fost în anii ’90, când după Revoluție Clujul își cerea drepturile. Acum se construiesc biserici doar acolo unde sunt solicitări, iar mai bine de jumătate din fonduri vin strict din partea credincioșilor. Tradiția ortodoxă este ca lăcașele de cult să fie deschise 12 ore pe zi. În cazul catedralei mitropolitane, aceasta stă deschisă de la ora 6 la 21 și este vizitată de mii de persoane. În fiecare biserică sunt câte doi preoți și au loc zilnic două slujbe, liturghia și vecernia. Cei mai mulți credincioși vin duminica, dar bisericile nu sunt goale nici în timpul săptămânii. Avem și proiecte sociale, cantine, spații de activități pentru copii, spații de meditații, care se fac de către voluntari. Bisericile noastre sunt spații vii. Știți cum zice Iisus: ‘și pe asta s-o faci, nici pe cealaltă să nu o lași’. În Cluj-Napoca sunt 50 de parohii ortodoxe, dar și peste 250.000 de credincioși”, a spus părintele Ivanov.
Opinia confratelui său greco-catolic este sensibil diferită: “În toate bisericile greco-catolice se țin mai multe liturghii: cel puțin două în fiecare duminică. La Catedrala ‘Schimbarea la față’ se oficiază câte trei liturghii la final de săptămână. Le ținem în weekend, dar cei care nu pot să vină atunci sunt bine primiți și în timpul săptămânii. Când își explică opțiunile, biserica obișnuiește să îi invoce pe Sfinții Părinți, dar sunt idei care vin din secolul III-IV. Organizarea slujbelor duminica vine de la Constantin cel Mare, care a trăit în secolul al III-lea. Suntem în 2019 și este normal ca preoții să privească în jurul lor, la realitățile acestor vremuri, și să se adapteze la ele. Este o mare cacealma această idee cu construirea a multe biserici. La noi sunt multe biserici, dar sunt pline și închisorile, în vreme ce în alte țări s-au închis și bisericile, dar și închisorile. Noi, ca preoți, trebuie să construim norma morală, nu să fim zidari. Să zidim omul, nu pereții. Asta este misiunea noastră: să ne recalibrăm ca ziditori de oameni”, a declarat Lazăr.
Relevant din Biblie
“Astăzi, studiile arată că bisericile noi sunt cea mai bună metodă de a ajunge la generația contemporană și la locuitorii noi ai orașului. Deși ne dorim ca bisericile deja existente să continue să se întărească și să crească în lucrarea Evangheliei, dacă vrem să câștigăm mai multe suflete pentru Cristos, vom planta mai multe biserici, chiar în același oraș”. Am citat de pe website-ul relevant.ro. Iată mai jos motivele invocate pe această platformă pentru a se construi noi și noi lăcașe de cult.
De ce o biserică în Cluj?
- Pentru că e mandatul biblic, un drum deschis de apostolul Pavel;
- Pentru că e chemarea noastră de a vesti Evanghelia lui Cristos;
- Pentru că sunt peste 500.000 de locuitori în zona metropolitană a Clujului ce au nevoie să audă Evanghelia lui Cristos;
- Pentru că trebuie să înțelegem vremea în care trăim, o vreme a urbanizării accelerate, ca niciodată până acum în istoria omenirii.