Maghiarii cer retrocedarea a zeci de mii de hectare de pădure și a zeci de clădiri reprezentative din Transilvania. Cum apărăm patrimoniul național

Ne-am preocupat să facem cunoscut fenomenul retrocedărilor la nivel naţional sau, dacă nu, cel puţin la nivel local, să ajungem la urechile cui trebuie. Am adus în discuţie aceste aspecte de nenumărate ori şi am arătat cu degetul cine se se face vinovat de pierderea treptată a patrimoniului românesc. Deşi degetul a arătat înspre cultele maghiare, care au adoptat o politică pe cât de agresivă, pe atât de răbdătoare, de cele mai multe ori vinovat pentru că nu a luptat la fel de îndârjit este statul român.

Ştim bine ce s-a întâmplat la instanţa din Miercurea Ciuc, în 2001, ocazie în care statul român a dat dovadă de nepăsare pentru soarta patrimoniului naţional, efectele fiind resimţite în mare parte a dosarelor de retrocedare înaintate de atunci judecăţii. Însă, poate uneori reprezentanţi ai statului român şi-au dat cu adevărat silinţa pentru a apăra interesele acestuia, dar armele folosite au fost inutile, atâta timp cât lupta era dinainte pierdută. Acest lucru este cauzat de incapacitatea autortăţilor române de a rezolva definitiv problema retrocedărilor, poate din cauză că evită să intre în gura maghiarilor şi a societăţii europene pe tema unei pretinse nerespectări a drepturilor minorităţilor.

Însă, pentru a putea opri sau măcar reduce numărul de retrocedări către entităţi maghiare care în fapt nu au avut niciodată drept de proprietate pe teritoriul României, este necesară, în primul rând, o măsură legislativă care să împiedice procedurile de revendicare a bunurilor pe care statul român le-a răscumpărat de facto.

Ca să fie înţeles nivelul la care s-a ajuns în această problemă şi să evidenţiem că autorităţile statului fie nu realizează, fie sunt inconştiente, oferim cu titlu de exemplu situaţia de la nivelul judeţelor Mureş, Harghita, Sălaj, Cluj, Bihor, unde sunt revendicate, atenţie, zeci de mii de hectare de pădure, la care se adaugă zeci de clădiri reprezentative ale oraşelor care valorează milioane de euro.

Asta în condiţiile în care încă de la începutul secolului XX, instanţele statului român s-au pronunţat deseori cu privire la proprietarul de drept al acestor terenuri şi clădiri, fiind apărate de oameni cu adevărat patrioţi şi cu un simţ profund al răspunderii chiar şi la nivel european. Se spune că acţiunea de retrocedare este nedreaptă şi ipotechează total viitorul economic al României, fiind implementate legi pe care le aplicăm de bunăvoie, confirmând astfel inechităţi istorice pe care le facem permanente. În fapt, ne întoarcem în Evul Mediu, cu acte în regulă şi hotărâri judecătoreşti obţinute de cei care, pe lângă că nu aveau dreptul să le solicite, nici măcar nu se aşteptau să le fie favorabile.

Prin urmare, ca să punem stop joc o dată pentru totdeauna, este nevoie urgentă de:

1. coordonare între instituţiile statului.

2. atâtea cauze pierdute de statul român ne arată că este necesar să cercetăm arhivele… toate arhivele pe care le putem accesa, nu doar cele care sunt mai facile, de la nivel naţional sau chiar internaţional.

3. Guvernul României va trebui să stabilească atribuţii concrete pentru Arhivele Naţionale.

4. Ministerul Public ar trebui să specializeze procurori în acest domeniu, iar la nivelul instanţelor ar trebui create instanţe specializate.

5. Este necesară crearea unor posibilităţi legale de a revizui într-un termen definit restituirile asupra cărora planează suspiciuni de nelegalitate.

Însă pentru ca toate aceste măsuri să fie implementate este nevoie de oameni cu iniţiativă şi răbdare care să conştientizeze adevăratele implicaţii ale acceptării situaţiei în care statul român nu doar că este dezbrăcat de identitate, ci este pus să şi plătească pentru asta.

Citește și:

• Oare doar la noi e harababură? Fenomenul care întoarce în Evul Mediu întregul stat român modern
• Disputa româno-maghiară pentru clădiri. De ce doare atât de mult pierderea dreptului de proprietate
• Caracatița retrocedărilor se întinde tot mai mult în centrele orașelor
• Mult râvnitele proprietăți din Cluj. Cultele maghiare vor mai mult
• Statusul Romano-Catolic și nesfârșitele sale cereri. Ce i se cuvine, de fapt
• Chiriaşi în propriul oraş. Comisia de presiune asupra statului român