Licitația de 125 de milioane de lei pentru supervizarea lucrărilor la metroul clujean a fost anulată

Autor  admin   în       2 years în urmã  

Licitația de 125 milioane de lei, bani europeni, pentru supervizarea lucrărilor la metroul clujean a fost anulată. Niciunul dintre cei care au depus oferte nu au criptat oferta financiară și nu au răspuns la solicitările de clarificare privind licitația de supervizare a lucrărilor. Valoarea contractului este de 125.013.820 de lei. 
Primăria Cluj Nappoca a transmis, conform stirideclujr.ro, o reacție referitoare la acest aspect, în care a spus că sunt „două proceduri diferite care nu se influențează”, iar licitația la care se face referire este cea privind supervizarea lucrărilor la metrou.
Serviciile de supervizare înseamnă, practic, consultanță pe durata contractului de proiectare și execuție. Durata contractului de supervizare era de 144 de luni.
Licitația pentru „Servicii de supervizare pt„PROIECT ȘI EXEC LUCR DE INF (STRUCT DE REZ, CALE DE RULARE, FINISAJE,SIST DE INSTAL), AUTOMATIZ TRAFIC, RACORD. ALIM CU ENERGIE ELECTRICĂ „TREN METROPOL GILĂU – FLOREȘTI – CLUJ-NAPOCA – BACIU – APAHIDA – JUCU – BONȚIDA – ETAPA I A SIST DE TRANSP METROPOL RAPID CLUJ: MAGISTRALA I DE METROU ȘI TREN METROPOL, INCL LEG DINTRE ACESTEA. COMPONENTA 1 MAGISTRALA I DE METROU CLUJ”, în valoare de 125.013.820 lei fonduri europene, a fost ANULATĂ.

Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor (în mandatul Cătălin Drulă), susține că Primăria condusă de Emil Boc a dus la anularea licitației pentru că nu a reușit să răspundă clarificărilor proiectanților, conform economedia.ro.

„Un nou eșec marca Emil Boc la metroul din Cluj: s-a anulat licitația de supervizare a lucrărilor la magistrala de metrou. Motivul: Primăria nu a fost capabilă să răspundă la clarificări. În lipsa unei echipe de diriginți de șantier responsabili de verificarea și certificarea lucrărilor, contractul de execuție pentru metroul din Cluj nu va putea începe în timp util.

Astfel, puținele șanse de încadrare în termenul PNRR și accesarea celor 300 de milioane de euro până în 2026 au devenit practic nule. De ce s-a anulat licitația? Companiile interesate au pus peste 100 de întrebări primăriei Cluj cu privire la documentația de la licitație, însă răspunsurile nu s-au ridicat la înălțimea așteptărilor.

Primăria a încercat să condiționeze plata serviciilor de supervizare de avansul lucrărilor de metrou aflate pe un alt contract ce nu e în controlul echipei de supervizare. Între timp, la licitația pentru lucrările la metrou, Boc face ce știe mai bine: a amânat cu o lună (deocamdată) evaluarea celor 2 oferte și anunțarea câștigătorului până la finalul anului.

Este cert că în 2022 nu se va semna contractul de lucrări și, astfel, jalonul PNRR din acest an ce prevede semnarea a 50% din lucrările de metrou (M1 Cluj și M4 București) va fi ratat și va pune în pericol următoarea tranșa de bani europeni. O a treia licitație pentru realizarea exproprierilor la metrou merge tot în ritm de melc.

În noiembrie a fost depusă o singură ofertă, însă termenul oficial pentru evaluarea ei este abia martie 2023. Marile proiecte de infrastructură de miliarde de euro se construiesc cu pasiune, competență și multă muncă, alături de echipe de profesioniști desăvârșiți. Din păcate, în administrația Boc nu este cazul”, a transmis Horațiu Cosma, fost secretar de stat USR.

Oferte de la doi constructori din Turcia

La termenul limită, 28 octombrie 2022, oferte au depus doi constructori puternici din Turcia, Dogus și Gulermak, firme care au în portofoliu liniile de metrou din Istanbul sau Dubai. Potrivit ClubFeroviar, Gulermak și Alstom aduc în Ardeal echipa care a extins metroul din Dubai.

În prima asociere unde Gulermak este lider, sunt incluși și constructori români specializați în lucrări feroviare precum Arcada, Alstom sau TIAB ca ofertanți sau subcontractori, iar în asocierea condusă de Dogus companii precum Siemens Mobility și Tekfen.

Metroul clujean: 19 stații, între 15.000 şi 20.000 pasageri/oră

Pentru primele 9 stații din proiect (lucrări la structură) este asigurată o finanțare de 300 de milioane de euro prin PNRR. Trenurile metroului din Cluj-Napoca vor circula la un interval de 90 de secunde, iar capacitatea va fi cuprinsă între 15.000 şi 20.000 pasageri, mai puţin de jumătate din capacitatea proiectată pentru Magistralele M5 şi M6 din Bucureşti.

„Construcția unei linii de metrou ușor, cu 19 stații subterane în tehnologie „rail” șină de cale ferată, cu o capacitate transport nominală/maximă la interval de 90 sec: 15.200/21.600 pasageri/oră și sens (40 trenuri/oră și sens) și un depou suprateran. Cluj Napoca este al doilea oraş din România după numărul de locuitori, iar valorile de circulaţie pe DN 1 Floreşti – Cluj Napoca sunt comparabile cu cele de pe DN 1 Otopeni – Bucureşti (şosea cu 6 benzi)”, se arată în Nota de Fundamentare a proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici.

Reacția activistului Szakáts István
Activistul civic Szakáts István a postat un mesaj referitor la licitația privind supervizarea lucrărilor la metrou.
„Der Untergang, Napocalipsa, și destrămarea visului celui mai mare vis al Celui Mai Mare Visător, a.k.a. #metrou.
Licitația pentru supervizarea construirii „metroului” a fost ANULATĂ.
Să-și tragă clădire BCR că, chipurile, se demolează primăria veche că acolo o să vină stație de metrou, a putut.
Țeapă, bă, fraierilor”, a scris el pe grupul Clujul Civic.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.