Legea nu ține cont de etnie. Presiuni asupra justiției exercitate de doi lideri ai comunității maghiare

Retrocedarea Colegiului Național ”Silvania” din Zalău devine un subiect recurent în spațiul public și mai mulți lideri maghiari se pronunță cu autoritate asupra deznodământului. Printre ei, Kelemen Hunor, președintele UDMR, și Kato Bela,  episcopul reformat de Ardeal. Speța este deja în atenția instituțiilor abilitate, prin lege, să emită decizii cu privire la soluționarea ei.

Dosarul de retrocedare se judecă la Curtea de Apel Cluj, iar din luna iunie și Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj investighează posibile fapte de fals în acte, uz de fals precum și dare de mită, realizând în luna august audieri ale unor reprezentanţi ai Bisericii Reformate, fără însă (atenţie!) a pune sub acuzare vreo persoană. Cu toate acestea, la momentul respectiv, lideri ai minorității – în frunte cu vicepremierul Kelemen Hunor – s-au declarat, în presa de limbă maghiară, consternați cu privire la demersurile procuraturii sălăjene, iar unii au amenințat chiar cu ieșiri în stradă… Dacă există indicii despre o infracțiune, organele statului sunt responsabile, prin lege, să realizeze toate demersurile necesare clarificării stării de fapt. Făptuitorii trebuie identificați și trași la răspundere, în măsura în care este identificată o formă de vinovăție a acestora.

Specificitatea și spiritul sistemului de justiție sunt date şi de imparţialitatea acestuia față de etnia celor care ajung să i se adreseze. Prevederile Codului Penal nu fac diferență între cetățeni în funcție de apartenența acestora la minoritate sau majoritate. Astfel, deși dreptul de proprietate asupra Colegiului Național ”Silvania” este disputat între entități române și maghiare, un eventual demers de cercetare a unor fapte de natură penală, pornit de către reprezentanții sistemului de justiție, nu poate să aibă nicidecum scopul de a porni un diferend de natură etnică sau de a hotărî asupra cauzei deja dedusă judecății pe latura civilă. În plus, audierile incipiente pe care procurorii le-au inițiat nu au valoarea unui act de inculpare, însă sunt absolut necesare clarificării unor suspiciuni pe care aceștia le au cu privire la starea de fapt.

Se observă însă că, atunci când actul de justiţie implică reprezentanţi cunoscuți public ai minorităţii maghiare, invariabil liderii acesteia acuză statul român şi organele de justiţie de intimidare, atac, discriminare. Cazurile de corupție ale lui Marko Attila și Horvath Anna sau condamnarea pentru fapte asociate terorismului a secuilor Beke Istvan și Szocs Zoltan au fost intens exploatate de către acești lideri în mass-media de largă circulație, punând astfel o presiune nejustificată asupra sistemului de justiție şi ducând discuția într-o zonă etnică.

După ce, în urma audierilor din august, a lansat acuzații împotriva organelor de justiție, în octombrie episcopul reformat de Ardeal Kato Bela a reluat vehement tema într-un interviu acordat presei maghiare. Prelatul s-a arătat indignat că a fost din nou audiat de procurori privind retrocedarea Colegiului Național ”Silvania” Zalău și a folosit ocazia ca să readucă în discuție și nemulțumirile pentru insuccesul suferit în cazul retrocedării Colegiului Național ”Szekely Miko” din Sfântu Gheorghe. Kato Bela a lansat acuzații de intimidare, abuz și un plan machiavelic al statului român pentru a descuraja revendicarea proprietăților. Pentru a-și susține afirmațiile, episcopul  a susținut că, în ultima vreme, nicio proprietate importantă nu a mai fost returnată Bisericii Reformate – uitând însă să specifice că acestui cult i-au fost restituite, de-a lungul anilor, multe clădiri cu valoare imobiliară și simbolică mare, inclusiv în centrul Clujului, unde a cerut și primit integral grădinițe, școli, licee, biblioteci, hoteluri.

Reprezentanții maghiari par să considere că etnia le conferă un fel de imunitate împotriva greșelilor și sancțiunilor, iar în România justiția este aplicabilă doar populației majoritare. Aceste mesaje, transmise în mod repetat de un prelat persoană publică și cu influență în rândul etnicilor maghiari, sunt făcute pentru a pune presiune pe oamenii care urmăresc respectarea legii.

În luna august, vicepremierul Kelemen Hunor a afirmat public că ”acuzațiile aduse episcopilor reformați sunt complet inacceptabile și tulburătoare”. O astfel de antepronunțare, venită din partea unui reprezentant guvernamental, care (teoretic) urmărește interesele și funcționarea corectă a instituțiilor statului, poate fi interpretată drept atac la independența şi cursul normal al justiției, mai ales în stadiul preliminar al cercetărilor parchetului. Până în prezent, au avut loc doar audieri, fără alte faze procesuale precum declanșarea acțiunii penale împotriva unor inculpați sau trimiterea în judecată a acestora.