Jumătate din proiectele cu care se mândrește nu se mai fac. Emil Boc a dat explicații pentru execuția bugetară slabă

Vom vedea și la început de 2023, fix cum a fost și în anii trecuți. Primăria iese cu sumele impresionante din bugetul local care merg către investiții, către dezvoltarea orașului. „La fiecare leu de la buget punem doi din fonduri europene”, obișnuiește să spună primarul Emil Boc. După ce vraja dispare, vedem că mulți bani nu se cheltuie și devin excedent bugetar, care se raportează pe anul următor.

• 2020 – 53%
• 2021 – 34%
• 2022 (decembrie) – 41%

Așa arată monitorizarea execuției bugetare făcută de Adriana Cristian, consilier local.

Sigur, prin cumpărarea clădirii BCR, municipalitatea va mai cheltui niște bani din bugetul pe 2022, care inițial ar fi trebuit să meargă către autobuze autonome, către autobuze pe hidrogen, către alte proiecte anunțate la începutul anului.

Astăzi, Emil Boc a dat explicații pentru execuția bugetară la jumătate.

„Întotdeauna îți faci planuri că se deschid linii de finanțare penrtu diverse proiecte europene, pentru PNRR, și nu poți să cheltui banii pentru că nu au plecat la timp procedurile. Bun. Per ansamblu, anul acesta putem să ne declarăm mulțumiți de ce am făcut, fără să fim foarte mulțumiți”, a spus Boc, la Napoca Live.

Primarul a dat exemple de proiecte finalizate: Baza sportivă La Terenuri, creșa de pe strada Meziad (90 de locuri), Bulevardul 21 Decembrie, grădinița „Floare de iris” (225 de locuri). La acestea se adaugă Turnul Pompierilor și Podul Porțelanului, terminate după mari întârzieri. Boc i-a invitat pe clujeni să se plimbe mâine prin parcurile Ștefan cel Mare și Farmec. Primul e gata, dar fără scena dedicată activităților culturale, care nu apărea în caietul de sarcini inițial. Trebuie văzut cum este așezată piatra, pentru că de 1 Decembrie, la „finalizarea temporară”, era așezată execrabil.

Acum nu a mai spus ce nu s-a terminat. Școala Iuliu Hațieganu nu e gata, iar malul stâng al Someșului trebuia finalizat în vară, conform panoului instalat inițial pe șantier. Licitația pentru park&ride-ul de la aeroport a fost anulată.

Revenind la explicația primarului, acesta a exclus vina Primăriei în ceea ce privește execuția bugetară slabă și proiectele întârziate. A considerat că vinovații sunt 100% din zona privată, firmele care nu au capacitate financiară sau de resursă umană să ducă proiectele la îndeplinire.

„Noi nu am stat cu cangrena în casă, am reziliat. Și acum ar fi fost lucrări neterminate la Turnul Pompierilor și Podul Porțelanului, dar i-am scos afară”, a subliniat Boc. Acesta a mai țintit și către proiectanți, care nu vin întotdeauna cu soluții fezabile și se ajunge uneori la oprirea lucrărilor și la reproiectare. Cazurile concrete de cele mai multe ori nu le aflăm, dar un exemplu este Baza La terenuri.

Dacă ne uităm puțin, totuși, vedem că licitația de la metrou s-a amânat de trei ori, că studiul de fezabilitate pentru centura metropolitană a durat patru ani, în loc de unul, că firma care urma să realizeze actualizarea planului urbanistic general a fugit după ce nu a primit o tonă de documente de la Primărie, că, dacă ne amintim, municipalitatea a cerut studiu geologic pe un singur mal al Podului Porțelanului, de accea nu s-a descoperit zăcământul de sare de pe celălalt mal, că numărul eratelor la fiecare licitație este foarte mare, că municipalitatea i-a lăsat pe arhitecți singuri cu 900 de proprietari pentru constituirea asociațiilor din noul cartier Sopor. Putem spune că are și Primăria destule hibe.

„La Cluj se face o selecție foarte riguroasă a firmelor, noi le-am pus pe lista neagră pe cele cu întârzieri sau depășiri”, a afirmat Emil Boc.

O altă problemă prevăzută pentru perioada următoare, încă neverifictă, este a firmelor din străinătate care vor accepta în perioada următoare mai multe lucrări în țările de origine și mai puține în România. „Vor fi foarte mulți bani din PNRR, firmele vor face acum mai multe lucrări înăuntrul țărilor lor”, a menționat Boc.