Județul Cluj ia în calcul atragere selectivă de imigranți înalt calificați, după modelele canadian și neozeelandez

În „Strategia de dezvoltare teritorială a județului Cluj”, document care poate fi consultat pe site-ul consiliului județean până la sfârșitul lunii noiembrie, un punct deosebit de important vizează trei scenarii de dezvoltare posibile ale județului Cluj.

CONTEXT:

1. Primul scenariu: județul Cluj – motor de creștere inteligentă de importanță regională (Transilvania de Nord);
2. Al doilea scenariu: județul Cluj – motor de creștere inteligentă de importanță națională  (Transilvania de Nord și Sud, Crișana și Bucovina);
3. Al treilea scenariu: județul Cluj – motor de creștere inteligentă de importanță transnațională (Europa Centrală și de Est).

Primul scenariu pare îndeplinit de pe acum: Clujul este un magnet pentru studenți, antreprenori, dezvoltatori imobiliari etc. din județele Sălaj, Satu Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, chiar și din Alba (deși geografic județul nu se află în Transilvania de Nord).

Cel de-al doilea scenariu pare foarte realizabil: în afară de județele din Transilvania de Nord, Clujul atrage încă de pe acum oameni cu potențial din județele Bihor, Alba, Hunedoara, Suceava, ba chiar și din sudul țării.

Cel de-al treilea scenariu, însă, pare mai mult decât ambițios: județul Cluj dorește să devină un pol de dezvoltare care să concureze cu regiuni din țările învecinate sau din statele membre ale Uniunii Europene, pentru a atrage resurse și a continua să se dezvolte accelerat.

Iar pentru asta, strategia de dezvoltare a județului Cluj se referă la modelele canadian sau neozeelandez, respectiv de atragere selectivă de imigranți înalt calificați prin oferirea unor condiții de viață net superioare altor zone.

„În acest scenariu, politicile județene sunt focalizate pe alinierea rapidă la trendurile globale în materie de calitate a vieții, precum și pe valorificarea unor avantaje competitive unice ale județului pentru a atrage noi locuitori și a crea un mediu cosmopolit”, se arată în documentul publicat pe site-ul Consiliului Județean Cluj.

Arhitectul șef al județului: „Da, e foarte posibil”

Media9 a discutat despre acest subiect cu arhitectul șef al județului Cluj. Claudiu Salanță a lucrat la acest proiect atât de vast alături de mulți specialiști din mai multe domenii, din Cluj și nu numai.

Media9 l-a întrebat pe arhitectul șef dacă scenariul 3, care se inspiră, conform documentului, din modelele canadian și neozeelandez privind atragerea de imigranți cu o înaltă calificare care să aducă plus-valoare și să facă din județul Cluj un „pol transnațional”, i se pare realizabil.

DECLARAȚIE:

„Da, e foarte posibil. De ce să nu fie? Ca idee: treceți prin <Bună Ziua> sau prin cartierele de pe Calea Turzii, să vedeți câte mașini sunt cu numere străine. Sunt studenți străini care învață la multe facultăți din Cluj. Iar mulți dintre ei rămân și acum, după absolvirea studiilor, la Cluj. Ei vor rămâne în continuare în Cluj. Sunt mai multe domenii atractive: IT, medicină, poate cultură și arhitectură”- arhitectul șef al Clujului.

Oradea, un exemplu frumos

Claudiu Salanță a mai spus că, totuși, Clujul n-ar trebui „să se culce pe o ureche”, deoarece alte regiuni din România, cum ar fi Timișoara, Iași, Brașov sau Oradea, poli importanți de dezvoltare în țară, „suflă” în ceafa Clujului.

„Uitați-vă la Oradea. Se dezvoltă foarte frumos. Dacă Oradea ar fi avut atâtea universități câte sunt în Cluj, nu știu ce să zic. Dar, cum spuneam, văd posibil acest scenariu”, a adăugat Claudiu Salanță.

Media9 a încercat să discute despre acest subiect extrem de important pentru județul Cluj cu președintele CJ Cluj, Alin Tișe. Este vorba, totuși, despre strategia de dezvoltare a județului pe care Alin Tișe îl conduce.

Din păcate, șeful deliberativului județean n-a vrut (s-au n-a putut, nu știm), să vorbească despre asta. Vineri, după ce l-am sunat și i-am spus despre ce e vorba, a închis telefonul. Apoi n-a mai răspuns deloc apelurilor telefonice ale Media9 nici vineri, nici sâmbătă.

Iosif Pop: „E ca la metrou: adică trebuie făcut, se poate face, dar nu știu dacă suntem în stare”

Media9 a discutat despre asta și cu un reprezentant din societatea clujeană: Iosif Pop, președintele Consiliului Civic Cluj Napoca.

Media9: Domnule Iosif Pop, credeți că scenariul 3, care se află în strategia de dezvoltare a județului Cluj pentru perioada 2020-2030, este realizabil?

Iosif Pop: Înainte de asta, trebuie să vă spun că este un studiu făcut imediat după 1990 care privește dinamica orașelor din zona sud-est europeană, făcut de organismele internaționale. Acolo Clujul este poziționat pe primul loc. Mai erau Timișoara, Iași și Craiova, dacă bine îmi amintesc. Bănuiesc că această clasificare ar putea justifica pretenția sau dorința pe care și-au subliniat-o cei de la județ, împreună cu Banca Mondială.

Media9: Dar credeți că acest deziderat e realizabil?

Iosif Pop: Acum, dacă vreți să discutăm, e ca la metrou: adică trebuie făcut, se poate face, dar nu știu dacă suntem în stare. A fi în stare înseamnă a avea bani, a avea proiectanți, a avea executanți și o dorință de continuitate. Pentru că, vedeți, în România, cum se schimbă un guvern sau un consiliu județean, se schimbă și opțiunile. Fiecare trăgând pe partea lui sau a lor de interese.

Media9: Totuși, la Cluj, Consiliul Județean are în frunte același om, Alin Tișe, de 12 ani.

Iosif Pop: În ideea dorinței, zic da. În ideea putinței, mai degrabă sunt tentat să fiu mai prudent, mai precaut, și să nu mă hazardez. Nevoie este, sigur. Dar șanse, dacă e să te compari cu toată Europa, nu știu ce să zic…

Media9: Aici, totuși, nu e vorba de toată Europa, ci de partea centrală și de est a continentului.

Iosif Pop: Sigur, n-am textul în față ca să văd despre ce e vorba. Însă domnul primar afirmă astăzi că în 2050 vom fi un milion de clujeni. Este, pe de-o parte, o dorință, pe de altă parte o ademenire.

Pe de a treia parte este o depopulare a altor zone și o concentrare de populație într-un oraș care se vrea prea mare dintr-o dată. Simțul meu este că dacă accelerezi un fenomen așa de mult, te poți trezi cu reversul lui, care e mult mai necruțător decât ceea ce se întâmplă pe accelerare.

Ar putea fi, la un moment dat, un revers drastic. Mă uit acum la ritmul în care se construiește și cât de multe locuințe rămân neocupate, nevândute. Închiriate fără chiriaș. Lucrul ăsta nu mi se pare sănătos. În mod normal, atunci când dai drumul unor investiții și autorizezi – până la urmă administrația locală are și cifrele, și aprobările – ea ar trebui să se bazeze mult mai mult pe studii de impact. Mult mai mult pe analize care să justifice ori, din contră, să oprească (aceste dezvoltări imobiliare – n.r.).

„Mi-ar plăcea ca nația noastră să progreseze pe forțele ei și nu pe importat chinezi sau alte specii umane”

Media9: Sigur. Dar revenind, în strategia despre care vorbeam, se discută despre ideea de a atrage imigranți cu înaltă calificare, care să rămână și să lucreze în Cluj. Dumneavoastră ce spuneți: e o decizie bună sau din contră?

Iosif Pop: Dacă am miza pe creșterea inteligenței și aplicațiilor cu poplațiile autohtone, prin școală, prin facilități, prin ademeniri, prin lefuri, cred că ar fi calea pe care aș susține-o necondiționat. Dacă vrem să populăm cu cercetători aduși de nu știu unde, treaba asta o privesc cu multă reținere.

Vedeți dumneavoastră, toată lumea zicea până mai ieri că globalizarea este cel mai bun lucru. Astăzi constatăm că italienii sunt pentru deglobalizare, la fel și alte țări, care sunt cel puțin pentru stagnarea ei, dar o acceptă doar pentru că, nu-i așa, capitalul e mai puternic decât politicul.

Dar politic o văd reprimată. La noi, lucrurile sunt mai complexe. Ceea ce se întâmplă în România e un fenomen de depopulare. Foarte accentuat. Au plecat șase milioane de români. Natalitatea este în scădere foarte accentuată. Asta, dacă e să vă răspund cu cine o să facem această populare, va trebui să mă gândesc.

Ori că vin turci, ori că vin asiatici, că vin evrei, trebuie să mă gândesc la cineva, la cine ocupă țara asta. Dacă ăsta e îndemnul celor de la Banca Mondială și asta e viziunea lor, eu nu sunt în stare să răspund. Și nici nu mi-ar plăcea să răspund.

Foto: expedia.ro

Media9: Ca să concluzionez, sunteți pesimist sau ponderat vizavi de scenariul celor de la Consiliul Județean Cluj? Că optimist nu arătați deloc.

Iosif Pop: Optimist, nu. Mai degrabă sunt naționalist. Dar asta în sensul bun. Mi-ar plăcea ca nația asta a noastră să progreseze pe forțele ei și nu pe importat chinezi și alte specii umane. Mi-ar plăcea, mi-aș dori asta, cu tot respectul pentru străinii de care vorbeam și pentru ceea ce fac.

Pe de-o parte, învățământul nostru se duce de râpă, dar creștem generații fără orizont, iar pe de altă parte susținem că suntem într-o perspectivă absolut debordantă de a face centre de cercetare și tehnologice la Cluj și în județ.

Pot spune acum că Clujul, cu tot ce se află în apropierea lui, se află într-o oază de bunăstare. Îndemnul meu e: haideți să ne ocupăm de cei tineri și să facem o oază de cercetare și de progres în sud-estul Europei la Cluj și în județul Cluj cu oameni foarte educați din stirpea noastră.

————————————————————————————————————————————–

Județul cu cel mai ridicat nivel al calității vieții

Județul Cluj va fi în anul 2050 regiunea din România cu cel mai ridicat nivel al calității vieții, precum și cea mai atractivă destinație pentru talente, antreprenori și investitori din teritoriul delimitat de principalele capitale central și sud-est-europene: Budapesta, Belgrad, Sofia, București și Kiev, se arată în Strategia de dezvoltare pe termen lung a județului Cluj.

Chiar dacă viziunea acoperă o perioadă mai lungă de timp, strategia de dezvoltare a județului Cluj are o serie de ținte intermediare pentru anul 2030, se arată în documentul elaborat de CJ Cluj.

Pentru perioada 2020 – 2030, au fost identificate trei scenarii de dezvoltare posibile la nivelul județului.

Citește și acest articol care îți vorbește despre primele două scenarii de dezvoltare ale județului Cluj pe 2020-2030: RAPORT. Județul Cluj va fi regiunea din România cu cel mai ridicat nivel al calității vieții și cea mai atractivă destinație pentru talente, antreprenori și investitori

Astfel, județul Cluj este considerat un motor de creștere inteligentă de importanță:

1. Regională;
2. Națională;
3. Transnațională.

„Al treilea scenariu este de preferat”, se arată în document.

Dar ce spune scenariul 3:

Foto: Facsimil CJ Cluj 

Fragmentul prezentat aici de către Media9 face parte din secțiunile dezvoltate în cadrul Planului de Amenajarea Teritorială a județului Cluj (PATJ), cu sprijinul Băncii Mondiale.

Este vorba de „Strategia de dezvoltare teritorială a județului Cluj”. În total, pentru cercetarea PATJ Cluj, au fost elaborate 11 studii de fundamentare pentru a prezenta situația existentă în diferite domenii.

Pe baza acestor studii, a fost elaborată o sinteză care prezintă principalele aspecte din fiecare sector, subliniind cele mai importante aspecte pozitive și negative la nivelul județului Cluj.

Documentația privind „Strategia de dezvoltare teritorială a judeţului Cluj” este postată pe site-ul cj cluj și poate fi consultată până în 23 noiembrie.

Ședinţa de dezbatere publică a alternativei finale pentru „Strategia de dezvoltare teritorială a judeţului Cluj” va avea loc în data de 23.11.2022, ora 16:00, la sediul Consiliului Județean Cluj, în vederea obţinerii avizului de mediu .

Informaţiile privind alternativa finală a planului menţionat, inclusiv Raportul de mediu pot fi consultate la sediul APM Cluj, Cluj-Napoca, strada Dorobanţilor, nr. 99, judeţul Cluj în zilele de luni- vineri, între orele 9:00-14:00.