ÎȚI VINE SĂ CREZI? PIB-ul per capita la Cluj a depășit media europeană! Este mai mare decât PIB-ul unor capitale ale bătrânului continent

Autor  admin   în       2 saptãmâni în urmã  

Bucureștenii și clujenii au o putere de cumpărare mai mare decât cea a locuitorilor din capitala Spaniei, Madrid. Potrivit datelor Eurostat, nivelul de trai din București și Cluj îl depășește și pe cel din orașe precum Milano sau Hamburg. La polul opus, Vasluiul și Botoșaniul sunt județele din România cu cea mai mică putere de cumpărare.

Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor este unul dintre cei mai utilizați parametri pentru compararea nivelului de trai între zone diferite. PIB/locuitor este definit de Institutul Național de Statistică ca reprezentând valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse într-o regiune – în cazul de față un județ – împărțită la numărul de locuitori existent în regiunea respectivă.

Potrivit sursei citate, locuitorii din București și Cluj trăiesc peste media din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat. Capitala înregistrează un produs intern brut (PIB) pe locuitor, exprimat în standarde de de putere de cumpărare, de 87.400 de euro/an, mai mult decât dublul mediei europene de 38.000 de euro.

43.000

de euro/an reprezintă puterea de cumpărare a Clujului

Locuitorii din București depășesc chiar și nivelul de trai din metropole precum Stockholm, Roma și Milano. Și Clujul se află peste media UE, cu un standard de putere de cumpărare de peste 43.000 de euro/an.

Alte județe, precum Timiș, Constanța, Brașov, Prahova și Gorj se apropie de media europeană, semnalând o creștere economică regională semnificativă.  Cu toate acestea, restul regiunilor din România rămân printre cele mai sărace din Uniune, alături de zone din Bulgaria și Ungaria. Județele din țară în care se trăiește cel mai rău sunt Suceava, Călărași, Giurgiu, Botoșani și Vaslui.

PIB-ul pe cap de locuitor în Uniunea Europeană era în 2023 de 38.100 de euro/an, exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS), în creştere de la 36.000 PPS în 2022, arată datele publicate luni de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În cadrul nivelului 3 din Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică (NUTS 3) al regiunilor UE, în 2023 cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe cap de locuitor se înregistra în Dublin (139.500 PPS) şi Sud-Vest (137.300 PPS), ambele în Irlanda, Wolfsburg din Germania (136.500 PPS, sunt disponibile doar datele din 2022) şi Paris, în Franţa (126.900 PPS).

Cel mai scăzut PIB din România

Cel mai scăzut nivel al PIB-ului pe cap de locuitor era în Mayotte, o regiune a Franţei de peste mări (10.500 PPS), Haskovo (11.000 PPS) şi Silistra (11.100 PPS) în Bulgaria. Datele Eurostat arată că cele mai multe regiuni din UE cu cel mai scăzut nivel al PIB-ului pe cap de locuitor erau în Bulgaria şi România, alături de o regiune din Ungaria (15.000 PPS).

În România, PIB-ul pe cap de locuitor era 29.700 PPS, în 2023, în creştere de la 26.500 PPS în 2022. Defalcat, macroregiunea 1 (Nord-Vest şi Centru), PIB-ul pe cap de locuitor era 26.800 de euro, exprimat în standarde ale puterii de cumpărare (PPS), în 2023, în creştere de la 24.000 PPS în 2022, în macroregiunea 2 (Nord-Est şi Sud-Est) PIB-ul pe cap de locuitor era 20.200, exprimat în standarde ale puterii de cumpărare (PPS), în 2023, în creştere de la 17.900 PPS în 2022.

De asemenea, în macroregiunea 3 (Sud-Muntenia şi Bucureşti-Ilfov), PIB-ul pe cap de locuitor era 45.000 PPS în 2023, în creştere de la 39.900 PPS în 2022, iar în macroregiunea 4 (Sud-Vest şi Vest) PIB-ul pe cap de locuitor era 26.400 PPS, în 2023, în creştere de la 23.700 PPS în 2022.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.