Inscripție pe un tub

Autor  Ionel Lespuc   în  ,      3 years în urmã     1796 Vizualizări.  

Căutând informații despre producător pe spatele unui banal tub de pastă de dinți, am avut parte de una dintre cele mai mari surprize: lângă o pictogramă cu o planetă veselă, o inscripție cum nu se poate mai limpede: „Economisiți apa. Închideți robinetul în timp ce vă periați dinții.”

Ca ecologist înrăit ce sunt, acea inscripție m-a uns direct pe inimă. Drept care la următoarea vizită la hipermarket am luat la purecat toate tuburile de pastă de dinți care tronau pe raft. Și chiar erau oareșce producători… dar niciunul dintre ei nu se învrednicise să pună o inscripție similară pe tubul altfel ornat cu tot felul de inscripții cu mesajul subliminal: „Cumpără-mă pe mine! Pe mine, nu pe concurentul meu!”

Cercetările făcute de alți apucați ca mine (ecologiști, cu alte cuvinte…) au arătat că apa lăsată să curgă în timp ce ne periem cu voluptate podoabele bucale înseamnă un consum inutil de 40 de litri. De două ori pe zi – 80 de litri. Comparați cu cei doi litri de lichide (nu neapărat apă) care ni se repetă insistent că trebuie musai să îi bem în fiecare zi dacă râvnim la viața sănătoasă pe care reclamele mincinoase ne-o vântură mereu prin fața ochilor. Condiționați de acele reclame, consumăm prostește apă „îmbuteliată”, care în marea majoritate a cazurilor este tot apă de calitatea „robinet”, doar că de până la 2.000 de ori mai scumpă!

Felul în care folosim și risipim apa este cel mai bun indicator al caracterului risipitor și abuzator al societății în care suntem mândri că trăim. 

Niciodată prosperitatea noastră nu a fost mai mare și mai vizibilă; și nu mă refer la America de Nord, ci la națiunea în a cărei limbă citiți chiar acum. Din păcate, prosperitate înseamnă și o risipă criminală de resurse. Apa potabilă reprezintă mai puțin de 3% din apa existentă pe suprafața planetei. Iar această resursă limitată trebuie să susțină nu numai activitățile productive, cum ar fi industria manufacturieră și agricultura, ci și activitățile legate de igiena publică (spălare străzi, drenare canalizări) sau de civilitatea umană (fântâni arteziene, susținerea vegetației urbane).

Și, mai presus de toate acestea, apa trebuie să susțină noile și extinsele nevoi umane născute din prosperitate. Electrocasnicele moderne consumă apă în exces. Oricât de mulțumiți am fi de mașinile de spălat vase, realitatea este că ele sunt utilizate în exces și aduc o nepermisă risipă de apă. „Daaa, da’ ne economisește prețiosul timp…” Să ai mai mult timp… ca să faci … ce? Să mai faci o dată (cam a n-sprezecea oară azi) inventarul like-urilor generos lipite de insipida ta postare. Să mai scrolezi (scuzați-mi barbarismul, știți cu toții de înseamnă) o dată site-urile (sau saiturile?) de pe care comanzi noi și noi aiureli, menite să-ți combată splin-ul  existențial prin cumpărare prostească și compulsivă?

Sau ca să te lăfăi pe canapeaua pufoasă din livingul luminat a giorno, învățând de la mașina de tâmpenie numită televiziune cum să alegi cel mai bine-mirositor detergent sau cea mai aromată bere? Pentru ca pe urmă, în timp ce mașina de spălat haine automată, mașina de spălat vase automată, mașina de uscat haine, cuptorul electric, cuptorul cu microunde, aparatul de gătit încet (sau slow-cooker-ul), mașina de pâine și multe altele, pe care poate nici nu le știu, își vor face conștiincioase datoria, tu să te lăfăi sub mângâierea unui duș îndelungat și îmbelșugat…

Opriți delirul! Un duș obișnuit distribuie 12 litri pe minut, ceea ce face ca 15 minute sub desfătarea ploii artificiale să trimită la canal 180 de litri de apă de cea mai bună calitate, care a fost colectată în creierul munților, dezinfectată și preparată perfect pentru consumul uman, pentru ca noi s-o dăm la canal în virtutea unui sentiment bolnav de necesitate și de confort!

Dacă ne pasă câtuși de puțin de lumea de mâine și de supraviețuirea urmașilor noștri, ar trebui să ne gândim bine de tot la ce putem face noi, acum și aici, pentru protejarea resurselor vitale ale planetei, deci în ultimă instanță ale umanității risipitoare și cheltuitoare. Omul de rând nu poate participa la congrese și dezbateri, nu poate face „greve pentru climă”, citește degeaba articole științifice și, în general, îl doare exact în partea opusă de problema climatică și de penuria de resurse.

Aici se va juca marea carte a luptei pentru economisirea resurselor. Să învățăm omul de rând să fie respectuos cu resursele. Pe toate obiectele de igienă ar trebui inscripționat, cu litere mari, negre: „Economisiți apa!” (Dacă a mers cu tutunul, poate că reușește și aici…). Electrocasnicele ar trebui categorisite atât după „eficiența” energetică, cât și după consumul, direct și indirect, de apă. Bogătanii ar trebui educați să o lase mai moale cu piscinele și cu peluzele, două cauze foarte importante ale risipei de apă.

Risipa de apă trebuie combătută peste tot unde se petrece. Sunt sigur că habar nu aveți care este principala sursă de risipă de apă. Vă spun eu: este vorba despre alimentele care, cu miile de tone, sunt aruncate la gunoi în fiecare clipă, fiindcă sunt în exces sau nu corespund prosteștilor criterii de „calitate”, care de fapt sunt o competiție de frumusețe impusă de mofturile consumatorilor îmbuibați. Aproape jumătate din alimentele produse pe plan mondial ajung la gunoi, ducând cu ele prețioasa apă. Pițipoancele „sofisticate” își schimbă de 10 ori pe sezon blugii (care de multe ori sunt niște jalnice cârpe, pline de găuri). Aveți habar câtă apă se consumă pentru a produce o astfel de zdreanță? Desigur că nu: 3.000 de litri. Faceți voi socoteala…

Rușine! Măcar închideți robinetul în timp ce vă periați dinții.

 Mihai E. ȘERBAN

Doctor în științe economice, scriitor, om de afaceri, președinte de club sportiv, instructor de arte marțiale. Editorialist cu experiență, analist economic și politic (când i se cere), precum și moralist (de câte ori poate), s-a alăturat echipei de la Media9 pentru a promova o schimbare benefică a modului în care publicul larg percepe, consumă și propagă prestația jurnalistică de calitate.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.