„Iarăși se construiește?” Ce nu înțeleg unii dintre clujeni despre dezvoltarea orașului

Dezvoltarea urbană a Clujului generează dezbateri aprinse. Mulți locuitori privesc cu scepticism noile proiecte rezidențiale și comerciale, văzând în acestea o amenințare la adresa calității vieții. Temerea principală? Traficul sufocant și sentimentul că orașul devine un teren al speculei imobiliare. Totuși, o analiză mai atentă, susținută de opiniile specialiștilor în urbanism, arată că dezvoltarea bine planificată este cheia progresului pentru orice oraș dinamic.

Clujul trebuie să meargă înainte

Un oraș care nu crește nu rămâne, de fapt, pe loc, ci involuează. Dezvoltarea economică și urbană sunt interdependente, iar un Cluj care își refuză progresul riscă să devină mai scump și mai puțin accesibil pentru locuitorii săi. În prima fază; în a doua, ar reprezenta o scădere a interesului de care se bucură din partea celor care fac rotițele orașului să se învârtă mai rapid.

„Orașele care opresc dezvoltarea intră într-un ciclu de stagnare economică. Investițiile în locuințe, infrastructură și spații comerciale aduc beneficii directe și indirecte economiei locale, de la locuri de muncă la venituri bugetare suplimentare”, subliniază un raport al Băncii Mondiale.

Bătaia de cap cu traficul

O acuzație frecventă este că noile construcții generează trafic auto suplimentar. Dar traficul vine de la mașini, nu de la clădiri; ocupanții unei străzi aglomerate ar încăpea în două autobuze. Deci măsurile trebuie luate la nivelul acesta. Conceptul de „smart growth”, promovat de specialiști în urbanism, susține dezvoltarea compactă și utilizarea intensă a transportului public.

Într-un oraș cu o mobilitate bine planificată, densitatea urbană poate reduce nevoia de deplasări lungi, prin aducerea oamenilor mai aproape de locurile de muncă, școli și servicii.

Așa cum subliniază Politica Urbană a României, măsurile pentru mobilitate sustenabilă sunt esențiale într-un oraș care crește rapid.

Și să vă mai spun ceva. Fericiți cei care cred că cea mai mare problemă a Clujului este traficul. În oraș există chestiuni mult mai grave, de viață și de moarte. Infecții nosocomiale în spitale, lipsă de soluții pentru tinerii cu adicții, oameni care mor cu zile din diverse motive; aici de abia e ceva cu adevărat grav. Că mai stai 10 minute în trafic asta nu te omoară acum, ci doar pe termen lung, din cauza poluării.

Dezvoltatorii trebuie să fie partenerii orașului

De multe ori, dezvoltatorii imobiliari sunt percepuți ca niște „ciocoi moderni”, care se îmbogățesc pe seama orașului. Această viziune simplistă ignoră însă realitatea economică: investițiile lor aduc beneficii directe comunității. De la locuri de muncă pentru constructori, arhitecți și furnizori, la taxe și impozite locale care sprijină bugetul orașului. Dezvoltarea creează valoare.

Da, este adevărat că avem nevoie de o calitate superioară în construcții și design urban, dar aici intervin autoritățile. Regulamentele de urbanism și instituțiile de control trebuie să vegheze ca fiecare proiect să respecte standardele de siguranță și estetică, fără a bloca însă inițiativa privată. Dacă n-o fac e și vina noastră, că nu ne implicăm civic.

Iar cei care sunt supărați că apar proiecte imobiliare pe platforme industriale trebuie să înțeleagă că restructurarea este naturală. Și că industria, atât cât este ea, s-a mutat la noile periferii, unde terenurile sunt mai ieftine.

Clujul ca model pentru viitor

Clujul nu trebuie să se teamă de creștere, ci să o îmbrățișeze inteligent. Proiectele majore de infrastructură de realizează extrem de lent; ar trebui să avem și alte politici care promovează locuirea accesibilă și transportul sustenabil. Din păcate, administrația locală eșuează deocamdată în a accelera ritmul implementării unor proiecte și politici. Și mai eșuează în a explica faptul că municipiul trebuie să atragă talente, investiții și oportunități pentru toți locuitorii săi. Ar trebui să transmită permanent că dezvoltarea urbană nu este dușmanul nostru, ci partenerul unui viitor mai bun. Dacă vrem un Cluj european, trebuie să înțelegem că stagnarea nu este o opțiune. Avem nevoie de mai mult decât locuințe: avem nevoie de viziune, de un plan coerent și de acceptarea faptului că fiecare dintre noi beneficiază, direct sau indirect, de progresul acestui oraș. Asta ar trebui să spună zilnic Emil Boc. Doar că, scormonind 4 ani pe mandat după voturi, preferă să îi înfiereze proletar pe (unii) dezvoltatori.