Haideți să ne facem planuri de turism! Frumuseți mai puțin cunoscute ale Clujului

Simțim majoritatea dintre noi un dur nebun de plecat în excursii. Drumețiile în grupuri restrânse reprezintă cea mai bună idee de petrecere a timpului liber în aceste vremuri.
Clujul are câteva obiective turistice binecunoscute. Le știți, Cheile Turzii, Salina Turda, Beliș, Castelul Banffy de la Bonțida, stațiunea Băișoara, cascada Vălul Miresei, peștera Scărișoara, conacul lui Octavian Goga de la Ciucea, lacurile Gilău, Someșul Cald, Tarnița etc. Poate nu ar trebui să ne înghesuim cu toții acolo. Astăzi vă propunem altele, mai “de nișă”, unde șansele să dăm peste un puhoi de lume sunt mai reduse. Nu avem nicio pretenție să le epuizăm, mai lăsăm și pe altă dată.
Apusenii sunt superbi în județul Cluj, sunt multe locuri speciale. În Mărișel poți merge pe Drumul lui Antonescu, care duce la Crucea Iancului și la Țâcla Gavrii, o stâncă de unde poți admira în voie Defileul Răcătăului. Tot acolo este bustul Pelaghiei Roșu – cea care a condus grupul de femei în bătălia de la Mărișel din 1848.
Cheile Turenilor sunt mai puțin celebre decât Cheile Turzii. Sunt traversate și modelate de Pârăul Racilor. Pe traseu, poți întâlni numeroase repezișuri și mici cascade în albie, precum și versanți ce adăpostesc numeroase cavități.
Lacul Drăgan se află situat la confluența râurilor Drăgan și Sebeșel. Zona este de un pitoresc unic, cu defilee intramontane spectaculoase, ce favorizeaza activitati sportive de tip off-road și mountain-bike.
După ce treci de Săcuieu, pe un drum prăfuit, apoi pe altul mai potrivit pentru 4×4 decât pentru Logan, se află singurul arbore de sequoia sălbatic din județ. Copacul de 40 de metru înălțime, bătrân de peste 100 de ani, se află pe “Dealul Domnului”, la poalele masivului Vlădeasa. Arborele a fost adus acum mai bine de 100 de ani din S.U.A. de către fostul moşier Silvestru Gal.
Mai sus de Săcuieu este Izvorul din pini. Întreg Muntele Vlădeasa este un „castel de ape”, izvoarele împânzindu-l pe toţi versanţii de la poale şi până la vârf. „Izvorul din pini” este la 1800 de metri altitudine, foarte aproape de altitudinea maximă de 1.836 de metri.
La Bologa se află cea mai veche așezare din zonă, după cum spun înscrisurile vremii, datată din anul 106 e.n. – Castrul roman, construit cu scop de apărare și supraveghere a granițelor imperiului roman – și Cetatea medievală având un rol foarte important în apărarea împotriva atacurilor barbare. Tot acolo se află o veche moară de apă (vâltoarea).
Ruinele cetății Liteni se află la circa 30 km sud-vest de Cluj-Napoca și la cca 30 km nord-vest de Turda. Cetatea situată pe o stâncă este atestată documentar din anul 1324 sub numele „Castrum Leta”.
Laguna albastră este numele dat unui lac din comuna Aghireșu. Acesta s-a format în mod natural, într-un crater rezultat din excavările de caolin din zonă, datorită ploii și a unor izvoare subterane. Culoarea albastră a apei este dată de sedimente, iar frumusețea zonei este datorată și stufărișului format pe marginea lacului, dar și a stâncilor săpate de ploaie.
La jumătatea distanței dintre satul Nadășu (comuna Izvorul Crișului) și satul Stana (Sălaj) se găsește Cetatea Corbului – Várjuvár este casa cunoscutului arhitect Kós Károly. În anul 1914, din cauza războiului, acesta s-a mutat la Stana, unde a construit această casă unică, într-un stil arhitectural inspirat din arta zonei, ce avea să influențeze arhitectura maghiară modernă.
Cetatea Dăbâca este o fostă cetate regală și reședința comitatului Dăbâca. În secolele X-XIV, a jucat un rol important în istoria Transilvaniei. Primele cercetări ale cetății aparțin din 1837 lui K. Hodor, urmate în 1942 de sondajul arheologic al lui K. Crettier și apoi de o cercetare arheologică amănunțită inițiată în 1964 de către echipa lui Constantin Daicoviciu.
Clujul are zeci de biserici de lemn. Majoritatea au fost lăsate să se părăginească, pentru că Biserica și sătenii și-au dorit construcții moderne, cu termopane. Vechile edificii sunt adevărate opere de artă. De vizitat Biserica Reformată-Calvină din Mănăstireni și celebrul său ceas solar. Biserica datează încă din secolului al XIII-lea, iar de-a lungul timpului suprapunerea mai multor stiluri arhitectonice au transformat-o într-unul dintre cele mai interesante monumente religioase din Transilvania.
Vă propunem și biserica de lemn de la Agârbiciu. Imediat lângă ușă sunt două picturi care atrag atenția: o femeie mușcată de sâni de doi șerpi și un diavol care își face nevoile în oala pusă pe foc de o femeie. Este o reprezentantare din Evul Mediu a femeii adultere.
Găsiți pe wikipedia (AICI) o listă a bisericilor de lemn ale Clujului. Din păcate, în cele mai multe cazuri, cheile sunt la preotul de la biserica cu termopane și va trebui să apelați la înțelegerea lui pentru a pătrunde în interior.
Vom mai scrie mult despre turismul anului 2020, influențat de pandemie. Deci haideți să ne facem planuri de drumeție, dar să nu uităm de măsurile importante pentru sănătatea noastră.