Gheorgheni: povestea unui cartier clujean conceput cu viziune

Cartierul Gheorgheni este unul dintre cele mai reprezentative ansambluri urbane ale Clujului, conceput pe baza principiilor funcționaliste ale anilor ’60. Arhitectul Vasile Mitrea, unul dintre cei care au contribuit la realizarea proiectului, descrie în detaliu geneza și particularitățile acestuia în cartea sa „Cluj-Napoca în proiecte 50 de ani (1960-2010)”.

Vasile Mitrea este arhitectul care a proiectat Palatul telefoanelor din Cluj. El a contribuit la proiectarea cartierelor Gheorgheni și Grigorescu.

Geneza cartierului

„Cartierul Gheorgheni s-a născut pe un teren ocupat punctual de locuințe semiurbane, pe parcele generoase cu grădini sau livezi. Proiectul inițial, elaborat în 1964 (arh. Augustin Presecan – șef proiect, arh. Vasile Mitrea, arh. Aurelian Buzuloiu), a avut în atenție doar microraioanele/complexele de locuit I și II, finalizate în 1965,” notează Vasile Mitrea.

Planul urbanistic avea în vedere crearea unui spațiu bine organizat, cu dotări echilibrate pentru locuitori. „S-au distribuit echilibrat și ierarhizat dotările (funcție de servirea zilnică sau periodică), oferindu-se locuitorilor două grădinițe, două școli, două puncte comerciale, un nucleu polivalent înglobând complexul „Mercur” și un dispensar uman.”

Principiile proiectării

Cartierul a fost structurat pe baza unor reguli clare, adaptate topografiei locale. „O atenție aparte s-a acordat axei centrale (str. Unirii) ce desparte cele două complexe de locuit, situate fiecare pe câte o terasă, cu o diferență de nivel ce variază de la 3 la 5 metri. Compoziția a căutat să se înscrie eficient în teren, să nu anuleze cele două platouri și să facă din taluzul de despărțire (la sud de str. Unirii) o promenadă cu o nuanțată tratare peisagistică,” explică Mitrea.

Pentru a asigura diversitatea și a evita monotonia, „individualizarea grupelor de locuințe s-a făcut prin introducerea unor clădiri înalte (lame și turnuri P+9) ce se detașează de masa dominantă a blocurilor cu cinci niveluri.”

Recunoașterea națională și internațională

Cartierul Gheorgheni a fost apreciat în numeroase publicații de specialitate, fiind considerat un model de urbanism. „A fost dat ca exemplu în Neue Wohngebiete sozialistischer Länder (1976) și menționat pentru diverse criterii în lucrări precum Prezentare comparativă a unor ansambluri de locuințe din România (Romeo Rău, 1969) și Locuirea urbană (Peter Derer, 1985),” amintește arhitectul.

Lecții pentru prezent

Un aspect important subliniat de Vasile Mitrea este păstrarea identității cartierului: „Datorită faptului că îndesirile din anii 1970 nu s-au făcut și aici (!), s-a ajuns la situația favorabilă ca măcar în acest caz să se păstreze în timp identitatea conceptului inițial.”

Totuși, în prezent, traficul rutier intens și presiunea construcțiilor noi pun la încercare echilibrul inițial al cartierului.