GALERIE FOTO & VIDEO Cum arată catedrala greco-catolică din Piața Timotei Cipariu, la 30 de ani de la începerea lucrărilor

O filmare făcută cu drona ne dezvăluie stadiul lucrărilor la catedrala greco-catolică din Piața Timotei Cipariu, la 30 de ani de la prima lopată.

August 2022. „Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX” din Piața Timotei Cipariu. Video: Legat De Cluj

Visul cardinalului Iuliu Hossu

Lăcașul sfânt de cult, care a primit denumirea „Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX”, are o poveste foarte interesantă. Mai întâi a fost un vis al cardinalului Iuliu Hossu, acum episcop martir, care și-a dorit o biserică mai spațioasă, deoarece Catedrala episcopală „Schimbarea la Față” a Eparhiei de Cluj-Gherla era neîncăpătoare. Asta se întâmpla înainte de 1948, când comuniștii veniți la putere au interzis cultul greco-catolic.

Apoi, de-a lungul a peste 40 de ani, a rămas ca visul de libertate al mărturisitorilor credinței în catacombe sub regimul comunist, după cum se arată în expunerea de pe site-ul Eparhiei de Cluj-Gherla. Construirea sfântului locaș a început după ieșirea la lumină, din 1989, a Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică.

Proiectul catedralei greco-catolice din Piața Cipariu. Foto: Eparhia Cluj-Gherla

Piatra de temelie, în ianuarie 1991

Piatra de temelie a edificiului din Piața Cipariu, Cluj-Napoca, a fost pusă în 27 ianuarie 1991, de către Înaltpreasfințitul George Guțiu, pe atunci Episcop de Cluj-Gherla. Lucrările au început în 1992, dar cu multe sincope, și continuă și acum, la trei decenii de la deschiderea șantierului din Piața Cipariu.

Lipsa banilor și proiectul grandios au încetinit foarte mult ritmul de lucru. Greco-catolicii și-au dorit la începutul anilor ’90 o catedrală cum n-a avut Clujul vreodată. Cu timpul, constructorii și proiectanții au mai redus din înălțime și au modificat arhitectura catedralei, întrucât capii bisericii au realizat că este foarte greu de realizat un proiect de o asemenea anvergură.

Lăcașul de cult primește, în 2007, numele „Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea”

După începutul lucrărilor a urmat o întrerupere de câțiva ani. Mai târziu, în anul 2007, când la cârma Eparhiei se afla Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu, construcția a fost dedicată „Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea” ca simbol al apărării credinței din secolul al XX-lea și al unității creștine.

Clădirea a început să se înalțe odată cu binecuvântarea capelei „Sf. Iosif” de la demisol (18 martie 2007) unde a fost arondată Parohia clujeană „Andrei Mureșanu”.

Așa arăta, în 2013, lăcașul de cult din Piața Cipariu. Foto: destimap.ro

Treptat, au fost amenajate și date în folosință numeroase spații: Aula de conferințe „Cardinal Iuliu Hossu”, Librăria „Viața Creștină”, aici se află birouri ale Asociației „Caritas Eparhial”, săli de cateheză și sediul Asociației Studenților Români Uniți (ASTRU).

În 2013 s-au redus din dimensiunile catedralei

În septembrie 2013, lucrările la Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX din Piaţa Cipariu au intrat într-un moment extrem de important: turnarea unui inel de rezistenţă, din ciment, care a redus diametrul construcţiei cu 10 metri şi în care au fost introduse sute de tone de fier-beton. Momentul a reprezentat la acea vreme un proces tehnologic unic ca şi complexitate în judeţul Cluj, cu un grad de dificultate deosebit, necesar pentru a trece la următoarea etapă: execuţia cupolei.

Dintr-un alt unghi. Foto: destimap.ro

Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu, episcop eparhial, şi membrii conducerii Eparhiei de Cluj-Gherla au marcat trecerea la cea de-a III-a etapă de construcţie (din cele 5 prevăzute), luni, 23 septembrie 2013, printr-o rugăciune de binecuvântare, la care au participat directorul general, ingineri şi constructori din firmaTCI care execută lucrarea, reprezentanţi ai autorităţilor locale, judeţene şi centrale.

Lucrările au mai avansat, iar pe 15 octombrie 2015, episcopul Florentin Crihălmeanu a binecuvântat cupola și crucea de pe cupola catedralei.

Lucrările mai continuă

Cu bani de la bugetul local și de la cel județean, cu sponsorizări și fonduri proprii, lucrările s-au derulat într-un ritm mai alert în ultimii ani. În 2017, conducerea Eparhiei greco-catolice Cluj-Gherla estima că ar mai avea nevoie de 30 de milioane de lei pentru încheierea lucrărilor, iar fără finisaje, de jumătate. Adică 15 milioane de lei. Marea problemă e că greco-catolicii dispun anual de aproximativ 3 milioane de lei. Asta înseamnă că lucrările vor mai continua o perioadă.

August 2022. Cum arată acum Catedrala Martirilor din Piața Cipariu. Imagini din dronă.

Captură video: Legat De Cluj