GALERIE FOTO. Schelete în sanctuar. Ce s-a mai descoperit în timpul lucrărilor la Biserica Sf. Mihail din Cluj

Lucrările la Biserica Sf. Mihail din Cluj nu vor fi terminate la timp și se vor prelungi și pe durata anului viitor. Termenul pentru finalizarea reabilitării lăcașului de cult de la kilometrul zero al Clujui a fost devansat din două motive:

1. Pandemia COVID -19: nimeni n-a putut prezice, în urmă cu 2-3 ani, ce înseamnă acest virus și ce efecte are;
2. Meseriașii care lucrează aici au descoperit mai multe probleme pe care, inițial, nu le-au putut prevedea.

Reabilitare pe bani europeni

Biserica romano-catolică a obţinut de la Uniunea Europeană un sprijin pentru renovarea clădirii-monument, ale cărei costuri totale se ridică la 22 de milioane de lei. Lucrările de reabilitare a bisericii din Piața Unirii au început în urmă cu trei ani, iar termenul de finalizare era prevăzut pentru luna octombrie 2021.

Există însă întârzieri, iar constructorul n-a putut aprecia un termen concret, „parțial anul acesta, parțial anul viitor”.

De ce se amână

Béla Sárosi, manager de vânzări la sucursala din Cluj a companiei maghiare Kesz, care se ocupă de reabilitarea Bisericii Sf. Mihail, a explicat, pentru Media9, că pandemia COVID-19 și starea bisericii au condus la amânarea termenului limită.

Béla Sárosi. Foto: szabadsag.ro

„Au fost motive neprevăzute, iar biserica era într-o stare mult mai gravă decât s-a crezut inițial. După ce-au fost montate schelele, am descoperit o altă imagine a bisericii, mult mai reală decât ce aveam noi în proiect. Lucrările majore au fost reabilitarea șarpantei, a structurii de acoperiș. Am schimbat peste 30 la sută din structura de lemn”, a declarat Béla Sárosi.

Foto: Szathmari Edina

S-a reparat șarpanta și s-au schimbat țiglele

În cifre, explică specialistul firmei Kesz, înseamnă că din cei 460 de metri cubi de lemn de șarpantă, meșterii au înlocuit peste 160 de metri cubi pentru căpriori, grinzi etc., elemente care s-au deteriorat din cauza scurgerilor de apă și a altor intemperii.

Foto: Szathmari Edina

„Acoperișul era deteriorat și a fost necesar să schimbăm țiglele. S-au montat țigle reutilizate de la alte clădiri. Comisia de monumente istorice nu a permis să fie folosite țigle noi, ci doar reutilizate. S-a luat bucată cu bucată, au fost șterse și spălate și apoi puse pe acoperiș. Sunt 11 tipuri diferite de țiglă pe acoperiș. Au mai fost reabilitate structurile de piatră din exteriorul bisericii: erau o grămadă de crăpături care trebuiau injectate și consolidate structural.

Plus că am mai avut o problemă: la reabilitarea făcută între anii 1952-1962, s-a folosit ciment, care nu e compatibil cu piatra de calcar din care e construită biserica. A trebuit să eliminăm cimentul din rosturi și să-l înlocuim cu materiale pe bază de calcar sau var”, a mai spus managerul sucursalei din Cluj a companiei Kesz.

Foto: Szathmari Edina

Acesta a mai declarat că, până la urmă, costurile privind reabilitarea edificiului vor depăși 4 milioane de euro, dar că suma exactă va fi cunoscută la finalizarea lucrărilor.

Săpături în sanctuarul bisericii

Prezentă la discuții a fost și Szathmari Edina (foto), istoric de artă, care ne-a spus ce au descoperit meșterii atunci când au început reabilitarea bisericii Sf. Mihail.

Foto: Tudor Știrbu

„În primăvara anului trecut, am descoperit mai multe părți din tribuna de orgă, amplasată în fața sanctuarului. Am descoperit o consolă, parapetul consolei, care intra în zidul navei. Au ieșit la iveală urme ale construcției bisericii din Evul Mediu.

Au mai fost făcute niște săpături în zona sanctuarului, dar prin lucrări făcute sub tutela Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. S-a săpat cam la 5 metri – 5 metri și jumătate adâncime, iar arheologii au descoperit 35-40 de schelete și pietre funerare.

Nu erau prelați, ci oameni ai cetății care au fost înmormântați aici. Așa era tradiția, să fie înmormântați în biserică. Majoritatea scheletelor au fost datate cam pe la 1700, când Clujul era cuprins de pandemie de ciumă.

Lângă schelete s-au găsit bucăți de textile îmbibate cu var. Probabil așa au fost igienizate cadavrele pe vremea respectivă”, a explicat istoricul de artă Szathmari Edina, care a absolvit facultatea la Cluj și a făcut un master în domeniu la Budapesta.

La reabilitarea bisericii Sf. Mihail lucrează aproape 50 de ingineri, constructori dar și meșteri, unii aduși din Viștea, alții din alte zone ale Clujului. Contractul de finanţare a fost semnat de protopopul Sándor Kovács, în octombrie 2017, care, din păcate, s-a stins din viață două luni mai târziu.

Biserica Sf. Mihail, monument-emblemă al Clujului

Foto: Szathmari Edina

Potrivit enciclopediavirtuala.ro, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail din Cluj este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania. Edificiul a fost ridicat în Piața Centrală și se numără printre monumentele emblematice ale orașului.

Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010.

Privilegii și libertăți de la regele Carol Robert de Anjou pentru Cluj

Biserica Sf. Mihail din Cluj este unul dintre cele mai impozante edificii de cult din România, cu 70 de metri lungime și cu o înălțime maximă a turlei de 80 de metri.

Regele Carol Robert de Anjou a acordat printr-un act eliberat la 19 august 1316 o serie de privilegii și libertăți Clujului, printre care era și dreptul orașului de a-și alege liber preotul și parohul. Această libertate s-a materializat inclusiv prin ridicarea unei biserici parohiale.

„În arhiva bisericii se păstrează un document papal semnat în anul 1349 în Avignon, prin care se asigură indulgenţă papală tuturor celor care sprijină înzestrarea cu mobilier al bisericii.

Documentul se referă cel mai probabil la mobilierul edificiului ce a precedat biserica gotică, un edificiu construit în stilul romanic, din care se păstrează şi câteva elemente arhitectonice.

Portalurile faţadelor de sud şi de nord sunt în legătură strânsă cu portalurile bisericii Sfânta Elisabeta din Caşovia (Kosice) şi portalurile bisericilor parohiale din Braşov şi Sighişoara“, explică istoricul de artă Szathmari Edina.

Două turnuri pentru fațada principală

Au fost proiectate două turnuri pentru fațada principală, dar nu a fost ridicat decât cel de nord-vest între 1511-1543. În 1697 turnul a fost distrus ca urmare a unui incendiu și reconstruit în stil baroc în 1744. Acesta a trebuit demolat însă în 1763, după ce un cutremur îl deteriorase foarte mult, aflându-se în pericol de prăbușire.

În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic, de pe fațada de nord, fiind terminat în 1860. Turnul a rămas și astăzi ca cel mai înalt turn de biserică din România.

În biserica parohială Sfântul Mihail au fost ţinute numeroase diete ale Transilvaniei premoderne. Între zidurile bisericii au fost aleşi principii Trasilvaniei, biserica parohială fiind una dintre principalele popasuri ale cortegiului funerar spre Alba Iulia.

Aici a fost botezat Matia Corvin

În perioada reformei protestante, edificiul a deservit pe rând diverse comunități religioase: astfel, în perioada 1545-1558, a fost biserică luterană, între 1558 și 1566 a devenit calvinistă, iar din 1566 a devenit biserică unitariană, ramânând astfel pentru o perioadă de 150 de ani, până când a fost atribuită cu forță comunității romano-catolice, ca urmare a Contrareformei.

De-a lungul vremii, edificiul a fost martor la diverse momente importante: aici a fost botezat Matia Corvin, regina Izabella a predat în lăcaș însemnele regale trimișilor împăratului Ferdinand I. Aici au fost investiți principi ai Transilvaniei Gabriel Bethlen, Sigismund Rákoczi, Sigismund Báthory și Gabriel Báthory