GALERIE FOTO. S-a redeschis Castelul din Gilău și pune comuna pe harta turistică internațională. „Va putea reprezenta cultura tuturor din Transilvania”

Autor  Ionel Lespuc   în       6 luni în urmã     1487 Vizualizări.  

Castelul Rákóczi-Bánffy din Gilău, unul dintre monumentele istorice ale Transilvaniei, și-a redeschis vineri porțile, după un proces de renovare care a durat șapte ani și care a avut scopul de a-l transforma într-un centru cultural multifuncțional și o destinație turistică, după cum anunță proprietarii.

Restaurarea castelulului, vechi de 600 de ani, a durat șapte ani. În urmă cu zece ani, acesta a fost cumpărat de omul de afaceri Elek Nagy. Lucrările au fost realizate cu 5 milioane de euro din fonduri ale Uniunii Europene, 850 de milioane forinți din partea guvernului maghiar și din fonduri proprii ale Fundației Tradițiile Transilvane.

La deschidere, Elek Nagy a citat articolul scris în 1944 de tatăl său, scriitorul clujean György Méhes, despre coexistența și cooperarea necesară a românilor și maghiarilor din Transilvania, subliniind că și-ar dori cu acest castel să ducă ideea mai departe cu castelul. Omul de afaceri a donat clădirea Fundației Tradiții Transilvane, pe care o prezidează; aceasta urmează să administreze pe viitor edificiul de la Gilău.

Conform intenției lui Elek Nagy, castelul, potrivit pentru a găzdui evenimente culturale și artistice, „va întâmpina lumea de dincolo de ziduri în interiorul zidurilor, va putea reprezenta cultura tuturor din Transilvania”.

La Gilău a venit și Zsolt Semjén, viceprim-ministrul Ungariei, aflat în drum spre Șumuleu Ciuc.  Alte persoane importante din partea maghiară: soția prim-ministrului ungar Viktor Orbán, Anikó Lévai, și György Habsburg, ambasadorul Ungariei la Paris.

La eveniment a fost invitat să vorbească și primarul comunei Gilău, Gelu Topan. „Acest loc, pe care astăzi îl celebrăm, este încărcat de istorie. Înainte de a deveni reședința nobiliară cunoscută astăzi, terenul pe care se află castelul găzduia un castru roman, simbol al începuturilor noastre străvechi, punct de întâlnire între culturi și civilizații. Mai mult decât atât, prin aceste părți a trecut și a murit Gelu, primul voievod atestat al Transilvaniei; documentele ne arată că la Gilău a locuit pentru o perioadă și Mihai Viteazu. Aceste rădăcini adânci în istorie ne reamintesc de continuitatea și de bogăția culturală a locului în care trăim. Aducând un omagiu trecutului, trebuie să apreciem și prezentul. Grație viziunii și generozității domnului Nagy Elek, precum și a fondurilor obținute de la Comisia Europeană, castelul a fost restaurat. Ca structură, dar și ca simbol al multiculturalismului care definește această regiune”, a spus Topan.

Renovarea Castelul Rákóczi-Bánffy din Gilău a fost inițiată de omul de afaceri Elek Nagy și a fost realizată cu ajutorul biroului de proiectare arhitecturală Tektum Architectura & Arta și a biroului de consultanță pentru proiecte RegioConsult. În 2017, proiectul a câștigat finanțare europeană, iar lucrările au început în 2018, cu cooperarea ADD Concept și Kvadrum Axis. Valoarea totală a proiectului a fost de 7,12 milioane de euro (peste 30 de milioane de lei). Renovarea va continua anul viitor cu restaurarea parcului castelului și a castrului roman, într-un proiect de 2,15 milioane de euro, transmit proprietarii.

Vineri, în curtea castelului s-au desfășurat diverse reconstituiri din perioada medievală.

Castelul din Gilău își are începuturile în secolul al XIII-lea, când surse scrise menționează deja o curte nobiliară aici, ca unul dintre centrele întinsei moșii a episcopilor Transilvaniei, situată la vest de Cluj, după cum informează o descriere pusă la dispoziție de proprietari. Prima mențiune documentară a centrului domeniului episcopal (curia) din Gilău datează din 1373. Cea mai veche parte a castelului din Gilău, reședința episcopului, a fost construită la începutul secolului al XV-lea.

Planul actual al castelului, cu formă pătrată și întărit cu turnuri cilindrice la colțuri, a fost realizat în anii 1540, când, din cauza înaintării turcilor, Statileo János, unul dintre ultimii episcopi catolici medievali din Transilvania, a construit o cetate modernă.

About