GALERIE FOTO. Mansarda peste mansardă și „arhitectura de pandemie” dăunează sănătății imobiliare clujene

Un proiect care prevedea construirea a 14 unități de cazare în forma literei „A” a fost respins pentru a doua oară de membrii Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) din cadrul Consiliului Județean Cluj.

Cabane pe un hectar

În ultima ședință a CTATU, de joi, 7 aprilie, arhitectul Adrian Turcu a susținut „PUZ introducere teren în intravilan și parcelarea acestuia în vederea realizării unor unități de cazare” în localitatea Beliș. Proiectul prevede o parcelare a terenului de 10.814 metri pătrați, pe care se vor putea realiza funcțiuni cu destinație turistică (sat de vacanță, pensiuni, hoteluri, moteluri, camping, vile turistice sau bungalouri).

Foto: Randare cabane ADI Proiect

În zona amplasamentului din care face parte terenul, se regăsesc mai multe pensiuni sau cabane: „Pensiunea AgroTuristică Saranis”, „Cabana Vis de Munte”, „Vila Dia”, „Cabana Balada Beliș”, Cabana Trofeul Munților”.

„Ca urmare, amplasamentul cu viitorul profil turistic se va integra în zona”, se arată în prezentarea acestui proiect.

Mansardă peste mansardă

Potrivit memoriului prezentat urbaniștilor, este vorba de 14 astfel de unități de cazare care urmează a se edifica într-o zonă care acum se află în extravilanul comunei Beliș, într-un loc numit „Mocănimea Gilăului”.  Beneficiarul acestei investiții este firma Radical Green SRL.

Curios este că unele cabane au o așa-zisă „mansardă 2”, care de fapt este o mansardă construită peste ceea ce știm cu toții că e o mansardă.

Proiectul a mai fost respins o dată

Proiectul discutat în ultima ședință a CTATU era o revenire. Prima dată a fost respins de către urbaniști care au cerut rearanjarea imobilelor pe parcele sau chiar o altă formulă arhitecturală. În acea ședință, specialiștii au opinat că viitoarele construcții nu vor fi destul de luminate și că turiștii nu vor putea sta în picioare în mansarda nr.2, existentă la unele cabane.

Proiectantul și-a argumentat propunerea inițială arhitectural, al parcelării și amplasării construcțiilor și drumului de acces. Președintele de ședință, Alin Tișe, s-a arătat (din nou) nemulțumit de forma construcțiilor din acest proiect. De altfel, nu e prima dată când șeful deliberativului clujean o face, numindu-le, de fiecare dată, „case țuguiate”. „Domnule Salanță, construcțiile acestea sunt specifice zonei Beliș? Că noi asta am invocat (în prima ședință, când a fost respins proiectul – n.r.). Nu înțeleg de unde forma asta”, s-a adresat Alin Tișe arhitectului-șef al județului Cluj.

Claudiu Salanță: „E o arhitectură de pandemie”

„Forma asta nu e neapărat specifică zonei Beliș. Adică nici la Beliș nu sunt așa de țuguiate precum sunt astea. E o arhitectură care nu ține de un context, ci e o arhitectură de pandemie. Eu așa o denumesc. Aceste case A – frame-uri au explodat în toată lumea în perioada asta de pandemie. A fost considerată casa de scăpare, adică ai unde să fugi ca să te duci :-)). Cam asta e”, a explicat arhitectul-șef al județului Cluj.

Tipicitatea zonei Beliș

Claudiu Salanță a amintit că satul Beliș a fost dezvoltat urbanistic în 1970, de către arhitectul Gheorghe Elkan, și că trebuie să păstreze o anume „tipicitate”. Însă proiectul prezentat nu s-ar încadra cu tipicitatea zonei, cu case țuguiate și drumuri înfundate. „Chiar mă uitam, în Beliș, la acest moment, parcelele sunt undeva între 900 și 1.000 și ceva de metri pătrați, un front la stradă de 25 de metri și o adâncime de 45-50 de metri. Cam ăsta e tipicul satului Beliș”, a explicat arhitectul-șef al județului.

La rândul său, arhitectul Adrian Turcu le-a explicat membrilor comisiei că drumul nu poate fi construit altfel, deoarece se învecinează cu o arie protejată (sit Natura 2000 – n.r.) și nu poate fi prelungit.

„În ceea ce privește aranjarea clădirilor, nu am vrut să punem mai multe clădiri pe parcele mai mici. Clădirea propusă transversal e reprezentată pe piloni”, a spus arhitectul Turcu.

Alin Tișe: „Totul pare foarte dezorganizat”

Șeful deliberativului clujean și-a exprimat cu voce tare nemulțumirea. „Dar pare totul foarte dezorganizat, foarte ciudat le-ați poziționat. Pare că n-are nicio logică. Pare că sunt aruncate de undeva și unde au căzut acolo le-ați lăsat”, a reclamat președintele CJ, Alin Tișe.

„Eu cred că aici sunt aliniate, se vede clar asta. Asta a fost discuția și data trecută față de această propunere”, a replicat arhitectul Adrian Turcu, adăugând că e gata s-o schimbe. „O să facem această modificare de drum”, a spus el.

Membrii comisiei i-au mai cerut proiectantului să studieze o zonă mai amplă, să reconfigureze circulațiile, dar și să se refacă forma clădirilor. Ei au insistat pe frumusețea zonei și au cerut „case mai frumoase care să se potrivească cu specificul local”. Plus construcții mai puține pe parcelă.

Adrian Turcu și-a apărat proiectul și a spus că soluția arhitecturală propusă este eficientă și constructiv, și energetic, și că locuințele vor avea lumină naturală suficientă.

„Vă propun un aviz nefavorabil”

Președintele CJ, Alin Tișe, a intervenit în discuție și i-a cerut proiectantului să studieze un alt PUZ aprobat de Comisia de urbanism la Mărișel, amintind că propunerea de acolo privea tot construcții țuguiate (în forma literei A). La finalul discuțiilor, Tișe a propus un „aviz nefavorabil” și le-a cerut urbaniștilor să voteze. Proiectul a căzut a doua oară în ședința CTATU: cei șase urbaniști au votat propunerea președintelui CJ Cluj.