GALERIE FOTO. Divisare, platforma de arhitectură din Roma, laudă un proiect de la Cluj-Napoca

Platforma online de arhitectură Divisare, recunoscută pentru articolele sale despre proiecte inovative din întreaga lume, a publicat recent un articol despre proiectul de renaturare a râului Someș din Cluj-Napoca. Clujenii sunt deja familiarizați cu această inițiativă, dar este interesant de văzut cum este percepută din afara granițelor.

„Râul Someș traversează orașul Cluj-Napoca, România, pe o distanță de 15 kilometri, întâlnind diverse condiții urbane: centrul istoric, zone industriale și cartiere rezidențiale,” notează Divisare, care completează textul cu o galerie foto realizată de arhitectul Adria Goula.

În articol se subliniază modul în care, „în a doua jumătate a secolului XX, malurile au fost modificate cu pereți de beton, ceea ce a creat o diferență drastică de nivel și a limitat conexiunea vizuală și fizică dintre oraș și râu.”

Proiectul actual, potrivit Divisare, „a apărut în urma unei competiții internaționale deschise în 2017. Este un exemplu de regenerare urbană și renaturalizare, care revalorizează rolul Someșului pentru oraș, precum și legătura dintre cele două. Râul este conceput ca un coridor verde care, printr-o rețea de căi de mobilitate sustenabilă, conectează multiple spații publice și zone verzi.”

Platforma italiană evidențiază și importanța teraselor naturale care sunt „concepute pentru a renaturaliza mediul, transformând limita rigidă dintre oraș și râu într-o mal mai largă și mai permeabilă, care permite biodiversității.”

Someșul – conector verde și spațiu public demn

Divisare descrie viziunea proiectului asupra Someșului, care este „înțeles ca un coridor verde capabil chiar să se conecteze cu alte spații verzi din apropiere, care funcționau izolat, precum Parcul Central Simion Bărnuțiu sau Parcul Cetățuia, datorită incorporării unei rețele de căi pietonale și piste pentru biciclete.” De asemenea, cursul râului „capătă grosime prin activarea unui set de noi spații publice: parcări transformate în piețe cu vedere la râu și maluri care încorporează plaje și gradene. Malurile râului sunt, astfel, activate ca spații colective pentru a contempla, a te bucura și a avea acces la cursul râului, la fauna și flora sa.”

Renaturalizarea – o transformare ecologică importantă

În articol, Divisare subliniază importanța renaturalizării râului, care adaugă valoare ecologică zonei urbane. „În timp ce era important să fie transformat Someșul într-o coloană vertebrală de spații publice conectoare, era de asemenea esențial să fie amplificat contextul și valorile ecologice. Proiectul recuperează caracterul natural al malurilor râului, extinzând și modificând marginea preexistentă, subțire și dură, într-un mediu mai moale și natural.” Această transformare este realizată „prin lărgirea secțiunii râului, care susține un sistem de terase,” ceea ce permite malurilor să devină „un ecosistem mai divers, care găzduiește diferite specii de vegetație locală, roci, nisip și bio-rolluri. Se promovează biodiversitatea, formarea microclimatului, absorbția CO2 și controlul speciilor invazive.”

Divisare subliniază dimensiunea socială și colaborativă a proiectului: „Proiectul redesenează râul ca un nou spațiu social care funcționează la diferite scări și programe, un spațiu de întâlnire și schimb între comunitățile diverse care locuiesc în oraș.” De asemenea, „recuperarea malurilor râului aduce multiple beneficii, dincolo de granițele sociale și fizice. Acționează ca o nouă infrastructură participativă care abordează atât contexte locale, cât și globale.”

În final, Divisare elogiază echipa de proiect, formată din specialiști spanioli și români în arhitectură, arhitectură peisagistică, inginerie și planificare urbană, precum și din agenții guvernamentale și utilizatori locali, care au colaborat pentru a face posibilă această inițiativă.