Fața oribilă a Floreștiului. Someșul (navigabil) văzut din canoe – FOTO/VIDEO

Autor  Ionel Lespuc   în       4 years în urmã     5253 Vizualizări.  

Clujul își elaborează strategia pentru 2021 – 2030, cu accent pe spațiile verzi și cele albastre, adică lacurile și cursurile de apă. Chiar marți, într-o dezbatere a Centrului de inovare și imaginație civică, s-a discutat din nou despre planul de reamenajare a malurilor Someșului, pentru care există deja un proiect predat al unor urbaniști spanioli. La discuțiile online de marți, arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, a cerut ca reamenajarea Someșului să fie văzută ca un proiect mult mai larg, care să nu trateze doar cursul din Grigorescu până la Parcul Armătura. Avea dreaptate. În ultimii ani, Someșului i se face o uriașă nedreptate.

Sâmbătă, deputatul Adrian Dohotaru a pus la cale un rafting pe Someș, de la barajul din Florești până în Grigorescu. Acțiunea a fost realizată alături de Asociația SOS (Societate organizată sustenabil). 11 oameni, uniți de grija privind mediul, îmbarcați în cinci canoe și un caiac. Un traseu de două ore și jumătate, cu peripeții și vorbe „dulci” încasate de la floreștenii cu proprietăți învecinate Someșului.

Cu tone de gunoaie, pe ambele maluri, stând sub apă sau plutind, în cea mai dezolantă imagine posibilă a Floreștiului, apoi și a Clujului, la intrarea în municipiu. Găsești orice, de la tricotaje și materiale de construcții, la bare de mașină și canapele.

Cine e de vină? Evident, oamenii cu carențe de educație, care au impresia că râul este tomberonul lor, dar și autoritățile, primăriile și Comisariatul județean al Gărzii de mediu, care au închis ochii și au permis monstruozitatea acesta.

Primăria clujeană a instalat, în 2017, un baraj pentru plutiori în Grigorescu. Atunci, înțelegerea era ca și Floreștiul să instaleze un astfel de baraj, dar administrația locală nu s-a ținut de cuvânt. Adevăratele baraje de gunoaie sunt sălciile de pe maluri.

Chiar și înecat de gunoaie, Someșul este superb în spatele zonei de protecție sanitare a sursei de apă a Clujului (zona cunoscută ca Muzeul Apei). Vegetație bogată și sălbatică, arbori semeți de o parte și de alta, sălcii care dau umbră, un curs al râului plin de meandre, cu apă când repede, când mai molcomă, uneori adâncă, alteori nu. Un traseu extraodinar pentru rafting. Iată că mult discutatul Someș navigabil se poate înfăptui, dar pentru bărci cu vâsle și cu sprijinul personalului de specialitate. Ar fi o destinație turistică foarte căutată.

Deputatul Adrian Dohotaru a subliniat că va face propuneri și sesizări, solicitând ca zona să fie redată publicului. Să fie igienizată, să se realizeze trasee pietonale și velo, respectiv mobilier urban pe maluri și să se poată merge cu bărcile nemotorizate pe apă. Pentru aceasta, trebuie schimbată și legea care interzice tranzitarea zonei de protecție sanitară a sursei de apă.

Găsiți mai jos imagini relevante despre Someșul înecat de gunoaie. Media9 a fost singura instituție de presă care a participat la coborârea pe râu.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.