EXCLUSIV. Ofițeri ucraineni, răniți pe front, tratați la Cluj. „Vom lupta până la capăt. Nici nu vă imaginați ce distrugeri și nelegiuri au făcut!” + „Putin este un infractor”

România s-a ferit să vorbească despre ajutorul acordat Ucrainei în războiul pe care Rusia l-a declanșat în țara vecină începând cu 24 februarie 2022. 

A făcut-o în ultimele luni, cumva timid, ocrotită fiind și de cupola NATO, când Klaus Iohannis a transmis că țara noastră va sprijini Ucraina prin găzduirea unui hub pentru instruirea piloților ucraineni pe avioanele F-16. Și că va ajuta exportul de grâne al Ucrainei, mărind capacitatea din Portul Constanța de la 2 la 4 milioane de tone.

Noroc cu ONG-urile

Au făcut-o, în schimb, oamenii simpli și multe organizații non-guvernamentale din țară încă de la începutul invaziei rusești în Ucraina. Refugiații ucraineni au primit cazare, masă ori medicamente. Iar demersul ONG-urilor românești a continuat și după mai mult de un an și jumătate de la începerea războiului. La alta intensitate, dar a continuat.

Media9 a aflat, în exclusivitate, că o asociație nonguvernamentală din Cluj intermediază transportul militarilor ucraineni răniți în bătăliile sângeroase din Ucraina în spitalele din orașul nostru, unde sunt tratați medical, ca mai apoi, după ce sunt refăcuți, să revină în țara lor de baștină.

Este vorba despre Asociația Ruscovan, un ONG condus de către un român născut în Sighetu-Marmației, cu rădăcini în Ucraina. Vasile Serioja Ruscovan trăiește, alături de familia sa, de mai bine de 20 de ani, în Cluj.

Cinci ofițeri și subofițeri care au luptat în estul Ucrainei și au fost răniți în acele confruntări sângeroase au fost tratați recent la Cluj. Nu sunt primii și, cel mai probabil, nici ultimii.

Cei cinci sunt polițiști și prin natura serviciului lor au luptat în regiunea Donbas. Oblastul Donbas, cum spun ucrainenii.

Media9 a vorbit, în premieră, cu comandantul lor, lt. colonelul Volodymyr Nikulin, din Poliția Națională a Ucrainei – Regiunea Donețsk. Acesta a fost rănit în confruntările din estul Ucrainei, iar la Cluj medicii i-au extras mai multe schije din spate, brațe și plămâni.

Volodymyr Nikulin și colegii lui au fost tratați la Cluj timp de două săptămâni. Foto: Media9

Are 52 de ani, este căsătorit, are doi copii, iar acum familia sa trăiește în Kiev. S-a născut în Donețsk, iar războiul aici l-a prins, cu familie cu tot. Odată cu atacurile rușilor, a plecat în Mariupol, unde a fost pe linia frontului. Orașul a fost distrus de ruși după multe luni de lupte crâncene, așa încât a decis să-și trimită familia la adăpost, la Kiev.

Au plecat din Mariupol cu un bagaj mai mare și două mai mici. Atât le-au mai rămas: rușii le-au furat tot ce s-a putut fura din casă. Vecinii i-au spus că rușii au cărat 4 zile lucruri din casa lui. Din acest motiv, spune că are un dispreț și îi detestă pe hoții de case în timp de război.

Și încă un detaliu care trebuie subliniat: Volodymyr Nikulin face parte dintr-o familie mixtă, din tată rus și mamă ucraineancă. Dar în el bate o inimă de ucrainean adevărat.

Interviul este mai jos:

Media9: Unde ați luptat în Ucraina?

Lt. col. Volodymyr Nikulin: Sunt polițist ucrainean, iar pentru mine războiul a început încă din 2014 (când Rusia a anexat Crimeea – n.r.). La bază, sunt locuitor al municipiului Donețk. Și aici am luptat.

Cum a fost în perioada asta, din 2014 până acum?

Încă din momentul revoluției de la Kiev, premergătoare invaziei Rusiei, am încercat să găsesc niște răspunsuri la întrebările de genul „de unde a plecat totul”? După ce au început acțiunile în orașele Slaviansk, Kramatorsk și în alte localități am înțeles că este vorba despre o invazie a Rusiei în țara noastră.

Cum ați perceput invazia Rusiei în Ucraina? V-ați așteptat la așa ceva?

Rusia a avut un rol foarte clar de a aprinde focul, în 2014, în Ucraina. A inițiat focul ăsta mocnit și l-a dus mai departe tocmai pentru a ne ține blocați în dezvoltarea noastră și a rămâne în continuare sub influența lor.  Au folosit tot ce înseamnă presă – ziare, televiziuni, oameni influenți – pentru a menține focul războiului. Informatorii lor erau contrariați, la un moment dat, pentru că erau luni de zile în care rușii stimulau conflictul acesta și-i provocau pe ucraineni să răspundă, dar nicicum nu reușeau. Nu mai înțelegeau ce să facă. Despre invazie: cei care fac aceste atrocități, aceiași care au invadat Ucraina, nu mai pot fi catalogați ca oameni.

Cum a fost în această perioadă relația dintre ucraineni și rușii din Donbas?

Donbas n-a fost niciodată cu Rusia. În Donbas erau și sunt vorbitori de limba rusă, dar ei n-au avut niciodată accente naționaliste. Sunt foarte mulți ucraineni care vorbesc limba rusă. În regiunea noastră, de exemplu, trăiesc foarte mulți etnici greci, care vorbesc tot rusă. Locuiesc tătari și nemți care, la fel, vorbesc limba rusă. Dar la începutul războiului, n-a existat nicio dorință din partea locuitorilor din Donbas pentru independență sau pentru alipirea la Rusia.

Unde și în ce împrejurări ați fost rănit?

Am avut norocul, slavă Domnului, să nu fiu rănit până anul trecut. După invadarea Ucrainei de ruși, am continuat să lucrez în cadrul Inspectoratului de Poliție din regiunea Donețk. Am fost în linia întâi a frontului în Mariupol, iar după ce orașul a fost capturat, m-am mutat în orașul Pokrovsk. Aici rușii au atacat cu rachete. Eu eram într-o acțiune de ajutor umanitar și atunci am fost rănit, când rușii au atacat cu a doua rachetă. Sunt și eu mirat că n-am fost rănit în Mariupol sau în alte orașe unde am fost și au fost lupte sângeroase, și că s-a întâmplat în Pokrovsk.

La Cluj, i-au fost extrase schijele din corp.

Un alt polițist ucrainean venit și el la Cluj a avut nevoie de intervenții chirugicale la mâini. 

Până în 2014, i-ați perceput pe ruși ca pe frații dumneavoastră?

Fără doar și poate. Am avut o relație de prietenie cu poliția din Rusia (regiunea Donbas, situată în estul Ucrainei, se află la granița cu Federația Rusă – n.r.). Ne vizitam reciproc, era ca-ntr-o familie: noi mergeam la ei, ei veneau la noi. Făceam vacanțe împreună…

Ce părere aveți despre Volodîmîr Zelenski, președintele Ucrainei? Este el genul de lider precum Winston Churchill, să zicem, care să-i coalizeze și să-i țină uniți pe ucraineni și să nu cedeze în fața invadatorului?

Eu îl cunosc mai bine pe președintele meu după ce a început războiul. Strict referindu-mă la război, acțiunile sale au fost exact ceea a avut nevoie țara. El a rămas în țară, n-a plecat, deși avea posibilitatea s-o facă, și a continuat să solicite ajutor și să se lupte pentru popor.

Dar despre Putin?

Putin este un infractor. Este un infractor în sensul cel mai strict al cuvântului. A început acțiunile criminale în 2014 și le-a continuat după februarie 2022 pentru că n-a fost pedepsit. Așa se întâmplă cu toți infractorii care nu sunt pedepsiți pentru faptele lor. Ei vor continua să le facă în continuare. Lucrez de atâția ani în poliție și știu cum își „încep” activitatea infractorii: cu chestii mai mărunte la început, ca apoi să treacă la lucruri de anvergură. Ca și Putin, care a făcut tot felul de lucruri împotriva propriilor cetățeni, după care și-a mărit activitatea infracțională ocupând Crimeea și Donbasul. După care o și mai mare acțiune infracțională, atacând Ucraina. Și dacă nu va fi pedepsit, Putin va mări scala infracțională. Ăsta e comportamentul lui.

De la Cluj plecați din nou la război? Până când veți lupta?

O altă cale, o altă soluție în afară de război nu avem. Mă voi întoarce în regiunea mea. Eu, ca ofițer de poliție, voi fi pe linia frontului. Ne vom îndeplini și datoria de ajutor umanitar. În regiunea noastră, în afară de armată și poliție nu are cine altcineva să ajute populația. Vom lupta până la capăt, pentru că nici nu vă imaginați ce distrugeri și nelegiuri au făcut! Vă dau exemplul orașului Mariupol, care astăzi nu mai există. Peste tot, în toate localitățile mari unde au ajuns, Soledar, Bahmut, Mariupol, toate au fost distruse de ruși.

Acțiune de ajutor după atacurile armatei ruse.

Și veți lupta pentru orașele acestea, chiar dacă sunt distruse?

Dacă nu vom lupta pentru ele, atunci alte orașe vor avea aceeași soartă. Vor fi distruse. Acesta este adevărul pur. Prima dată când au intrat în țara noastră, n-am înțeles nici noi, dar nici lumea întreagă, modul crud în care acționează rușii. Dar acum știm foarte bine cine sunt și cum o fac.

Credeți în victoria finală a Ucrainei?

Cred, cum să nu cred?! E evident că vom învinge, pentru că rușii sunt niște lași. Sunt cruzi și criminali. Și nu e doar impresia mea. Vă spun o întâmplare de când eram în Mariupol: rușii au început să atace un spital. Trupele lor speciale Spețnaz (Войска специального назначения – unități cu destinație specială, în rusă – n.r.) nu s-au luptat cu noi, nici cu armata ucraineană, ci i-au executat pe cei din spital, personal medical, asistente, medici și pacienți. Eu eram acolo, am văzut cu ochii mei. Au tras în clădiri civile, în blocuri, unde nu era niciun obiectiv militar, ci doar oamenii care locuiau acolo. Nu înțelegeam de ce acționează așa. Ne era frică de ce va urma.

Când vedeți un cetățean rus și un militar rus, ce sentimente aveți vizavi de cele două situații?

Astăzi mi-am schimbat complet părerea, n-o aveam așa înainte. Astăzi cetățenii ruși se fac vinovați de războiul din Ucraina. Ei susțin acest război, tacit sau declarativ. Se bucură când țara și orașele noastre sunt bombardate. Se bucură când văd că sunt uciși oameni, civili. Se fac vinovați inclusiv cei care refuză să știe, să se documenteze, despre acest război, despre ce se întâmplă în Ucraina. Nu vor să afle, nu vor să acționeze și să ia o atitudine împotriva acestui război.

Dacă întâlniți un soldat rus, ce faceți, cum reacționați?

L-aș întreba de ce a venit să ne ucidă. N-am un răspuns concret la întrebarea aceasta.

Nu l-ați împușca fără să-l mai întrebați de ce a venit în Ucraina? Doar v-a invadat țara.

În niciun caz nu l-aș ucide dacă ar fi inofensiv. Dar dacă aș vedea că trage în populație, în oamenii noștri, cu siguranță l-aș neutraliza. La noi în țară, infractorii nu sunt uciși, sunt arestați, judecați și trimiși în pușcărie. Noi nu suntem criminali ca ei. Dacă predau armele, îi arestăm, nu-i împușcăm. Foarte mulți soldați ruși se predau armatei ucrainene. Sunt tratați conform legii, regulamentelor. Sunt arestați și ținuți în starea asta până ce instanța ia o decizie în privința lor. Sau folosiți ca schimb de prizonieri. Dar sunt tratați demn.

V-ați petrece un concediu împreună cu o familie din Rusia?

Nu, nici pomeneală. Înainte n-aș fi spus asta. Acuma, însă, e cu totul altceva.

Vă adresez o întrebare mai dură: vă e frică de moarte?

Cui nu-i este frică? Tuturor ne este frică de moarte. Dar vă spun din propria experiență, că după ce am fost rănit, au apărut parcă niște puteri nebănuite. Atunci am avut puterea să sar într-o mașină și să ajung la spital.

La finalul interviului, vă întreb: cu ce gânduri plecați din Cluj, din România?

Am stat aici două săptămâni. Vă suntem profund recunoscători pentru susținere, pentru ajutor, tratamente. Pentru că dacă nu le-am fi avut, n-am fi reușit nimic. Dacă știi că ai prieteni, cu totul altfel abordezi situația și ești mult mai încrezător în forțele tale. Pentru noi e un lucru foarte important că vă interesați de noi și de soarta noastră. Și că vă preocupă ce se întâmplă în țara noastră. Ucraina este parte din Europa și încolo se îndreaptă. După ce vom intra în Uniunea Europeană, cetățenii ucraineni care au fugit din calea războiului se vor întoarce acasă și se vor bucura de viață în țara lor. Slavă Ucraina!

Polițiștii ucraineni tratați la Cluj s-au întors acasă. Au fost întâmpinați de colegi și de presă

—————————————————————-

500.000 de soldaţi ruşi şi ucraineni, uciși sau răniți până acum în război

Conflictul din Ucraina a început în 2014, când Federația Rusă a anexat Crimeea, și a continuat cumva mocnit în zona de răsărit, în special în regiunea Donbas. În 24 februarie 2022, armatele rusești au invadat Ucraina la ordinul lui Vladimir Putin.

Război în Ucraina. Foto: Profimedia Images

Numărul celor ucişi sau răniţi pe câmpul de luptă din Ucraina nu este cunoscut cu exactitate, dar se apropie de 500.000 de soldaţi ruşi şi ucraineni, au declarat oficiali americani pentru New York Times. Cifra marchează o creştere semnificativă a numărului de morţi în acest an, după luptele intense din estul ţării, conform The Guardian, preluat de News.ro.

Pierderile militare ale Rusiei s-ar apropia de 300.000, susţin oficialii. În noiembrie anul trecut, generalul Mark Milley, şeful Statului Major Interarme al armatei americane, a declarat că 100.000 de soldaţi de fiecare parte au fost ucişi sau răniţi. Dar luptele aprige lângă Bahmut, în estul Ucrainei, şi o contraofensivă ucraineană nereuşită împotriva poziţiilor fortificate ale Rusiei au dus la pierderi semnificative de ambele părţi, dublând numărul morţilor din noiembrie.

Conform sursei citate, Ucraina ar avea aproape 70.000 de morţi şi 100.000-120.000 de răniţi. Armata permanentă a Rusiei este de două până la trei ori mai mare decât cea a Ucrainei, iar ţara are o populaţie mai numeroasă din care să furnizeze militari pentru linia frontului.
—————————————————————-

„20 de zile în Mariupol”, un documentar tulburător despre zilele de coșmar trăite de locuitorii unui oraș care a fost distrus în totalitate

Colonelul Volodymyr Nikulin este prezent într-un film documentar intitulat „20 de zile în Mariupol”. Filmul a fost realizat de un cunoscut jurnalist ucrainean, Mstyslav Chernov, împreună cu alți trei colegi de breaslă și a câștigat numeroase premii, inclusiv Pulitzer. Colonelul Volodymyr Nikulin i-a însoțit și i-a protejat pe jurnaliștii Associated Press pe durata documentării. Trailerul, cu imagini emoționante, poate fi urmărit mai jos: 

Pentru munca sa la asediul orașului Mariupol, Mstyslav Chernov (38 de ani) a primit premiul Pulitzer pentru serviciul public, premiul Deutsche Welle pentru libertatea de exprimare, premiul „Knight International” pentru jurnalism, premiul „Bayeux Calvados-Normandy”, premiul „Elijah Parish Lovejoy”, premiul „Free Media”, premiul CJFE pentru libertatea presei, Royal Television Society Television Journalism Awards.

Foto: Amazon.com

Materialele video de la Mariupol au devenit baza filmului „20 de zile în Mariupol”, care a fost inclus în programul competițional al Festivalului de Film de la Sundance în 2023.

Filmul a mai câștigat „Premiul Publicului” la categoria documentar de cinema mondial. În 2023, a împărțit premiul Pulitzer pentru serviciul public cu Evgeniy Maloletka, Vasilisa Stepanenko și Lori Hinnant.

Mstyslav Chernov este jurnalist Associated Press și președintele Asociației Ucrainene a Fotografilor Profesionişti (UAPF). Este membru al „PEN Ucraina” din iulie 2022.

Cine este asociația care îi ajută pe ucrainenii răniți

Asociația Ruscovan este un ONG din Cluj-Napoca, parte a Grupului de inițiativă civică clujeană pentru contracararea efectelor conflictului armat din Ucraina aflat sub coordonarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Cluj.

Cu ajutorul voluntarilor și a partenerilor săi, încă de la începutul conflictului, Asociația Ruscovan a reușit să colecteze și să doneze direct beneficiarilor din Ucraina, produse medicale de prim-ajutor, hrană neperisabilă și alte bunuri necesare, livrând direct în sute de spitale și centre de refugiați de pe teritoriul ucrainean.

Începând cu luna iunie 2023, din cauza numărului mare de răniți în război, asociația a încheiat un parteneriat cu Poliția Națională a Ucrainei prin care facilitează transferul către unitățile medicale și de recuperare fizică din România a oamenilor legii ucraineni.

Aceștia sunt răniții în urma misiunilor de ordine publică și apărare a țării de pe fronturile din Harkov, Dontesk, Mariupol, Bahmut și Herson. Până astăzi, aproximativ 20 de persoane au beneficiat de servicii specifice precum: tratament, recuperare medicină fizică și intervenții chirurgicale, cu ajutorul medicilor sufletiști din cadrul spitalelor și centrelor medicale din raza județelor Cluj, Mureș și Sibiu