Este sau nu „betoniadă” în Parcul Ștefan cel Mare? Arhitectul proiectului: Va fi un spațiu polivalent, parc și scenă

Societatea civilă este foarte nemulțumită de felul în care sunt realizate unele „proiecte verzi” din Cluj. Parcul din Piața Ștefan cel Mare și amenajarea malurilor Someșului sunt exemplele care îi nemulțumesc pe clujeni. Deocamdată aceste proiecte. Motivul: se folosește prea mult beton, prea mult granit, prea multă piatră.

Emil Boc, admonestat de clujeni pentru lucrările din Parcul Ștefan cel Mare

Primarul Emil Boc a fost zilele trecute într-o scurtă vizită de lucru în Parcul Ștefan cel Mare și s-a declarat mulțumit de ceea ce a văzut. „Aici se realizează un spațiu public calitativ și un cadru prielnic pentru petrecerea timpului liber”, a scris edilul-șef al Clujului, pe contul său de Facebook, după vizita făcută.

Postarea sa a generat aproape 140 de răspunsuri. Cel puțin o treime din ele îl admonestează pe Emil Boc și reclamă faptul că „prin modernizare înțelegeți să înlocuiți iarba cu betoane”.

„Domnule Boc, opriți betoniada! Avem nevoie de spații verzi, altfel ne sufocăm!”, a transmis Cristina-Adela Danea.

Foto: Emil Boc via Facebook

Invitat, mai apoi, într-o emisiune radio, Emil Boc a fost din nou pus să vorbească despre acest subiect.

„Oameni buni, eu nu fac proiecte. Sunt specialiști care le fac. Întrebați-i pe ei. Pentru că ei sunt în măsură să vă explice”, a transmis edilul-șef.

Media9 a discutat cu Szabolcs Guttman, de la biroul de arhitectură K&K Studio, care a realizat proiectul din Parcul Ștefan cel Mare. Szabolcs Guttman este unul dintre cei mai apreciați arhitecți din Cluj și este membru în Comisia de urbanism care consiliază Consiliul județean Cluj.

Media9: Sunt multe voci care reclamă în ultima vreme că se folosește prea mult beton, prea mult granit, inclusiv la realizarea Parcului Ștefan cel Mare. Care este opinia dumneavoastră, mai ales că ați lucrat la acest proiect?

Szabolcs Guttman: Nu tot ceea ce este piatră e și beton. Este unul dintre exemplele bune (proiectul din Parcul Ștefan cel Mare – n.r.), spun eu, în care piatra se așază pe structuri de balast și de suport permeabil. Ceea ce este important. O să se vadă la final: sunt trotuare, într-adevăr, pavate cu andezit, așezate pe straturi naturale și permeabile la apă. Trebuie înțeles că o parte din precipitații intră în canal, dar o altă parte, prin rosturi, intră înapoi în pământ, reciclând apa natural.

Apropos de asfalt: acolo știm că înainte parcul a fost asfaltat. Și a fost destul de aleatoriu asfaltat, să spunem așa. Treptat a fost tot mai mult asfalt în interiorul parcului, cu amenajări care, dacă vrem să formulăm frumos, organic s-au dezvoltat în detrimentul spațiului cultural.

Parcul Ștefan cel Mare, înainte de renovare. Foto: monitorulcj.ro

Momentan, foarte puține spații publice din oraș, sau aproape deloc, au o infrastructură culturală adiacentă. Aici (în Parcul Ștefan cel Mare – n.r.) este un bun exemplu în care instituția culturală, teatrul și opera națională, va putea performa.

Să înțelegem că aici vor putea avea loc spectacole pe scenă, în aer liber?

Sigur, sigur. Practic, spațiul parcului devine un spațiu polivalent în sensul că este parc, este destindere cotidiană, dar este disponibil și pentru amenajarea locului pentru spectatori, cu orientare spre această scenă care va fi permanentizată. Va fi ca o terasă în cadrul parcului.

Dacă spectacolele sunt mai mici, ele se pot desfășura în rondoul central din proiect. Trebuie să mai spun că trotuarele perimetrale, care au fost absolut impracticabile și periculoase, că aveau borduri lângă carosabil, primesc un rând de aliniament de arbori care să-i protejeze pe pietoni. Iar pietonii, dacă n-au treabă în parc, să aibă o alee destul de generoasă în jurul acestui parc. Cel puțin la nivel de parc sunt aceste noutăți, care, cred eu, vor fi de bun augur pentru clujeni.

Deci va arăta bine la final?
Noi avem certitudinea (că va arăta bine – n.r.) … Acuma clujenii vor aprecia. Sperăm să se realizeze două noi elemente de mobilier urban de excepție. Sunt autorizate în proiect, nu este niciun secret. Sunt două elemente de referință pentru artele contemporane. Unul se va afla la intrarea actorilor în clădire, care e deja machetat.

E vorba de un minispațiu sculptural realizat de Liviu Mocanu, un fel de vestibul prin care spectatorii vor trebui să intre în clădirea propriu-zisă a teatrului. În cealaltă parte va fi amplasată o liră monumentală, care în loc de corzi are litere, care curg practic făcând o reverență în fața artiștilor de la teatru cu „litera” și cu „lira” în fața artiștilor de la operă. Va fi o surpriză frumoasă!

Acum, cât la sută este „verde” în Parcul Ștefan cel Mare și cât la sută e andezit?
Neavând proiectul în față să vă dau cifre exacte, mi-ar fi greu. Oricum trebuia să rămânem la cifrele inițiale, chiar am suplimentat cu arbori noi. Am insistat să fie în perimetrul acestui ansamblu. Chiar și în acel U, unde sunt intrările principale și laterale. Parcul s-a extins, practic, până la fațada principală.

La final: dumneavoastră, că ați participat la acest proiect, sunteți mulțumit de felul în care arată/va arăta el? 

Sigur, când spui „DA” asta înseamnă peste 50%. Când spui „NU” înseamnă sub 50%.

Și la dumneavoastră este peste 50%?

Da.

Cine este Szabolcs Guttman

Szabolcs István GUTTMAN este arhitect specializat în protejarea monumentelor și siturilor istorice, doctor în istorie (cu lucrarea Centrul istoric din Sibiu în perioada post-modernă) și cadru didactic asociat al Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și al Universității din Oradea.

A fost arhitect-șef al municipiului Sibiu între anii 2002 – 2008, în perioada realizării investițiilor de regenerare a centrului istoric ce au precedat evenimentele din anul 2007, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană. Este expert atestat de către Ministerul Culturii pe domeniile arhitectură, urbanism, parcuri și grădini, fiind în trecut președinte al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice pentru județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Sălaj. În prezent conduce propriile birouri de proiectare.

Este membru fondator al Ordinului Arhitecților din România și a fost președinte al filialei Transilvania a OAR (2010 – 2018), ocupând astăzi poziția de vicepreședinte al filialei. Crede că reabilitarea și reconfigurarea spațiilor publice din centrele istorice ale localităților din România trebuie să reprezinte o prioritate în planificarea dezvoltării acestora.

A fost premiat în 2003 cu Premiul Kós Károly pentru Ocrotirea și Reabilitarea localităților istorice din partea Ministerului de Interne din Ungaria, în 2013 cu Premiul Kelemen Lajos pentru Ocrotirea Monumentelor Istorice din partea Asociației Kelemen Lajos din Cluj, respectiv în 2019 cu Premiul Pro Architektura din partea Academiei de Artă din Ungaria.

Sursa: Site-ul Uniunii Arhitecților din România

Ce cuprinde viitorul parc din spatele Teatrului Național din Cluj