Emil Boc: „Tren metropolitan până în 2023, centură până în 2024”

Autor  Ionel Lespuc   în       5 years în urmã     1880 Vizualizări.  

Primarul Emil Boc este optimist și se arată convins că din 2024 se va putea circula pe centura metropolitană a Clujului. Dacă pe vremea guvernului PSD, Boc era îngrijorat și putea doar să spere că Executivul își va face treaba, atitudinea primarului s-a schimbat simțitor de când la palatul Victoria este guvernul liberal condus de Ludovic Orban.

„Avem un ministru al transporturilor din Sălaj (Lucian Bode – n.red.), care cunoaște foarte bine prioritățile Clujului. Am discutat cu el prioritățile Clujului. Dincolo de centura metropolitană, tren metropolitan, metrou, este vorba și despre conexiunea centurii la autostradă. Este un proiect plecat deja la drum, se va face conexiunea la autostradă prin Tureni. Mai aveam o variantă prin Ciurila, dar nu era la fel de bună. De asemenea, la venirea dinspre Zalău spre Cluj, pe Calea Baciului, avem un blocaj la un podeț de la Petrom. Aceste proiecte ale Clujului sunt prioritare și sunt sigur că vor fi tratate ca atare de ministrul Transporturilor”, a explicat Boc la radio Napoca FM.

Traseul final al centurii a fost publicat ieri pe website-ul Primăriei. Se văd clar zonele pe care le traversează atât șoseaua principală, cât și bretelele, 20 la număr, pe care se va face accesul pe această autostradă urbană. Drumul va avea patru benzi de câte 3,5 metri, o bandă mediană separatoare de doi metri lățime și acostamente de 2,5 metri. În zona bretelelor, atât la intrarea pe centură, cât și la ieșire, se va crea o a treia bandă de 3,5 metri. 38 de kilometri va avea centura propriu zisă, dar împreună cu bretelele se vor crea 52 de kilometri de drum.

Traseul centurii a fost aprobat, la începutul acestei luni, de către Compania Națională de Administarare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și urmează ca acum să fie obținute avizele necesare și să fie întocmită documentația DTAC.

„Am reușit, cu greu, să includem proiectul centurii metropolitane în master planul general de transport al României, ca să putem să atragem bani europeni. Nimeni nu credea că ruta Cluj-Florești este cea mai aglomerată rută din România, mai aglomerată chiar decât București – Otopeni. Sunt peste 73.000 de mașini care intră și ies din Cluj. Am explicat cu cifre că aceasta nu este o poveste, că afectează calitatea vieții locuitorilor, dezvoltarea economică. Au trecut doi ani de zile de când am reușit să inlcudem această centură în master planul de transport și nu s-a întâmplat nimic. De aceea, am luat această decizie de a ne ocupa noi de partea de documentație tehnică necesară. Până nu aveam traseul definitivat nu puteam să mergem să cerem avizele, de la Mediu, de la Păduri și de la alții. Acum intrăm în etapa de obținere a avizelor și de pregătire a documentației tehnice pentru realizarea construcției. Mai durează câteva luni probabil pentru că există niște proceduri și niște termene pe care nu le poți negocia. După care noi punem această documentație pe masa Guvernului, care trebuie să facă licitația și să utilizeze banii europeni, până la 31 decembrie 2023. De la 1 ianuarie 2024 teoretic se va putea circula pe această centură, ca să nu se piardă cei 150 de milioane de euro prevăzuți pentru acest proiect”, a completat primarul.

Traseul centurii a stârnit deja primele îngrijorări. Deputatul clujean Adrian Dohotaru, cunoscut activist de mediu, s-a arătat îngrijorat de faptul că viitoarea centură va traversa parcul Colina și pădurea Făget.

„În lipsa unei mobilități bazat pe benzi dedicate transportului în comun pentru trolee și autobuze, bazate pe tren metropolitan și extinderea tramvaiului, plus încurajarea traficului nemotorizat, centura sudică e necesară. Dar centura sudică afectează Făgetul și taie în două Parcul Colina într-un cartier în care parcurile au fost privatizate și multe lăsate de izbeliște după 1989. Eu folosesc, de pildă, cel puțin o dată pe săptămână Pădurea Făget și ca mine sunt, probabil, mii de clujeni.

Cum Primăria a anunțat ieri varianta oficială a traseului, am întrebat cum va afecta centura Cluj – Gilău viața noastră, a clujenilor din cartierul Mănăștur:

  1. Cum se va împiedica propagarea sunetului în zonele cu locuințe aflate în proximitatea centurii?
  2. Din planul făcut public se poate observa că centura traversează Parcul Colina. Având în vedere că Mănășturul duce o lipsă acută de spații verzi amenajate, care este soluția pentru a nu afecta această zonă vitală pentru cartier?
  3. Centura va separa o zonă a pădurii Făget, înspre cartierul Mănăștur. Ce se va întâmpla cu această pădure? Se vor asigura treceri peste sau sub centură astfel încât tranzitul persoanelor și al animalelor să nu fie afectat major?”, a scris deputatul clujean pe Facebook.

Primarul Emil Boc este optimist și în ceea ce privește trenul metropolitan. Dacă legat de metrou recunoaște că este un proiect ce poate fi pus în practică abia în următorii 10-15 ani, trenul metropolitan ar putea să lege Clujul de localitățile învecinate în următorii 4-5 ani.

„Pentru trenul metropolitan, în acest exercițiu financiar vor fi bani pentru ceea ce înseamnă achiziționarea de rame, vagoane, crearea stațiilor intermediare. Vom avea stații intermediare la Tetarom, în Mărăști, la aeroport. Ne interesează ca de la Dej la Huedin oamenii să poată folosi această infrastructură, să poată ajunge rapid la Cluj, unde muncesc. Trenul metropolitan ar putea fi operabil până în 2022-2023, centura metropolitană în 2024. în ceea ce privește metroul, vorbim de mai mult de 10 ani pentru că și sursele de finanțare sunt multiple – 3 de la buget – finanțare locală, națională, europeană, dar avem nevoie și de finanțare privată”, a spus primarul Clujului.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.