Emil Boc laudă transparența Primăriei. Spune că „ghidează activitatea”, dar nu explică de ce o mulțime de decizii se iau în secret

„Transparenţa şi consultarea în luarea deciziilor sunt principiile care ghidează activitatea Primăriei şi astăzi Clujul este oraşul care generează cel mai ridicat nivel de dezbatere publică pentru orice proiect având impact în viaţa comunităţii”. Afirmația poartă semnătura primarului Emil Boc și voi reveni, mai jos, cu toate motivațiile edilului șef. Totuși, sunt și păreri contrare. Multe.

Să vedem: avizele de oportunitate nu apar pe website-ul Primăriei, ședințele comisiei de siguranța circulației nu sunt publice, primarul întârzie intenționat trimiterea unor răspunsuri la solicitările presei, dincolo de termenul legal de zece zile (30 sunt cu o notificare anterioară), municipalitatea refuză să ofere un timeline public al proiectelor sale, iar majoritatea părerilor exprimate în dezbaterile cu cetățenii sunt ignorate. Există chiar un trend: Primăria vine cu proiectele în dezbatere publică mai mereu în faza de „nu mai putem da înapoi”; altfel spus, îi ascultă pe oameni ca pe o obligație, nu ca pe un demers constructiv. Dacă orașul nostru „generează cel mai ridicat nivel de dezbatere publică”, nu vrem să știm cum este în localități cu nivel mai scăzut.

Din păcate, acest tip de atitudine îndepărtează publicul de participarea la decizia administrativă, care este un trend mondial. Numărul participanților la dezbateri este tot mai redus. Un exemplu: în decembrie, pe subiectul foarte fierbinte al tarifelor pentru parcări, s-au înscris la cuvânt doar patru cetățeni. Nicio opinie nu a fost ulterior cuprinsă în proiectul supus votului Consiliului Local.

Să vedem ce spune primarul când laudă transparența. „În anul 2022, 54 proiecte de acte normative au fost puse în consultare publică în concordanţă cu Legea 52/2003 privind transparenţa decizională”. Urmează o înșiruire de proiecte cu care nu vă voi plictisi.

O opinie: este o comunicare de s.r.l., „îți spunem ce vrem noi să știi”.

În 2022, municipalitatea a organizat cinci dezbateri publice pe următoarele teme:

• Proiectul de buget al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2022
• Raportul privind impactul asupra mediului, a Studiului de Evaluare adecvată, a Studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă pentru proiectul Etapa I – Drum Transregio Feleac Tr 35 – Centura Metropolitană
• Raportul de mediu pentru ”Tren Metropolitan Gilău – Florești – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonțida” – Etapa I a sistemului de transport metropolitan Cluj Magistrala 1 de metrou și tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea – Componenta 1. Magistrala 1 De Metrou”
• Elaborare Plan urbanistic Zonal în condițiile Legii nr. 350/2001 modificată și actualizată – Plan Director (Masterplan) Sopor”;
• Stabilirea nivelului taxelor administrate de catre Serviciul Public de interes local pentru administrarea parcărilor din municipiul Cluj-Napoca pentru anul 2023.

Și încă ceva. Clujul se mândrește cu Centrul de Inovare și Imaginație Civică, a atras și fonduri europene pentru această platformă. Însă CIIC a stat mai mult închis în 2022. Pornit de la ideea generoasă de a propune un subiect pe lună, centrul a oferit în 2022 doar două întâlniri cu clujenii dornici să analizeze proiectele orașului.

• Reamenajare zona Expo Transilvania – Cartier Mărăști (30 martie)
• Culoar mobilitate Nord – Podul Oașului – Răsăritului și străzile Răsăritului – Câmpul Pâinii – Pod Ira (25 mai)

Din păcate, directorul CIIC, Ovidiu Cîmpean, a plecat din Primărie, iar probabil acest lucru a acționat ca o frână de mână.

Realitatea e săracă, dar poveștile sunt bogate. Emil Boc a explicat faptul că CIIC a trecut printr-o reorganizare și a integrat Divizia de Inovare Urbană (DIU) a Centrului Cultural Clujean (CCC).

Sub sloganul „Imaginăm viitorul orașului!”, CIIC și-a extins activitatea pentru a integra procesele și lecțiile învățate împreună cu DIU, în perioada 2017-2021, sub coordonarea unui Board format din reprezentanţi ai comunității locale și actori cheie care au fost implicați în dezvoltarea proiectelor-pilot din cadrul DIU și CIIC.