Emil Boc, în scandalul arborilor de pe Universității: între sfatul unui șef de trib amerindian și regula 3 – 30 – 300

Ca un politician versat ce este, Emil Boc și-a dat seama din ce parte bate vântul în scandalul arborilor de pe Universității.

După două dezbateri încinse, una dintre ele încheindu-se după miezul nopții, Emil Boc a concluzionat că un război pe această temă cu „civicii”, deci cu societate civilă, nu l-ar avantaja deloc. Ba din contră. I-ar aduce multe prejudicii, mai ales de imagine, pe termen scurt și mediu. Nu știm prin ce trăiri a trecut, dar credem că nu i-a fost chiar ușor să fie de acord cu ei. Se știe, între primarul Clujului și criticii săi din societatea civilă nu este o mare armonie.

A fost cum și-au dorit „civicii”

În conferința de presă de marți, edilul șef al Clujului a marșat pe ceea ce au cerut „civicii”. Adică arborii din zona Universității/Kogălniceanu să rămână acolo unde se află ei. Doar doi, mai mici, vor fi relocați (foto jos).

Însă felul în care a făcut-o arată școala de politician trecut prin multe furci caudine. Domnul Emil Boc și-a ambalat în așa fel mesajul, încât clujeanul de rând, cel care vine conștiincios din 4 în 4 ani la vot, să aibă convingerea că el a dorit dintotdeauna păstrarea acelor arbori pe locurile inițiale, și doar proiectul și proiectanții au vrut altfel.

În plus, mesajul său a fost atât de bine meșteșugit, încât să nu le dea satisfacția „civicilor” că l-au învins în acest „război” local. Adică totul ar fi plecat de la el de la început. Și a făcut-o cu o nonșalanță debordantă.

Pe ce s-a bazat

Mai întâi a citat vorbele unui șef de trib amerindian vizavi de „dimensiunea verde”, apoi a făcut referire la ampla documentare pe care a realizat-o pentru acest subiect, ca la final să dea exemplele unor metropole din lume care și-au fixat un target foarte înalt în ceea ce privește repartizarea spațiului verde pe cartier sau pe cetățean.

La Cluj, domnul Boc a promis că „o să” facă o analiză în acest sens „pe cetățean”. Pe cartiere, spune dumnealui, nu stăm rău: 24 de metri pătrați.

Revenind. Pentru asta, edilul șef al Clujului a explicat că a făcut o documentare amplă. Și-l cităm pe domnul primar, ba chiar mai mult, o facem la fel ca în prezentările sale, unde, pentru a arăta că este foarte bazat pe ceea ce spune, ne prezintă subiectul/subiectele pe puncte: 1,2,3 ș.a.m.d.

Așadar, începem cu sfatul șefului de trib indian, citat de primar, care între o dispută economică vs. protejarea mediului înconjurător, a naturii, ar fi spus următoarele:

• 1. „Atunci când ultimul copac va fi tăiat, când ultimul râu va fi otrăvit și când ultimul pește va fi prins, doar atunci ne vom da seama că nu putem mânca bani”.

Trebuie să înțelegem – a continuat edilul-șef al Clujului – că nu dimensiunea economică trebuie să aibe prioritate în analizele noastre. „Evident că avem nevoie de terase, dar ele se subsumează relației dintre om și natură din oraș. Ele se pot încadra foarte bine printre copacii maturi existenți, nu trebuie să reloci alți copaci și să pui mai multe terase. Din acest punct de vedere, i-am spus proiectantului că nu sunt de acord”, a explicat șeful administrației locale clujene.

Punctul următor: 

• 2. „Am citit tot ce s-a putut citi în materie de orașe verzi care implementează această dimensiune a urbanismului verde și a centurii verzi, conform solicitărilor Uniunii Europene. Există mai multe directive europene de conectare a orașelor cu natura. Este o directivă verde, europeană, de a face tot ce ne stă în putință de a conecta orașul cu natura. Este singura posibilitate prin care putem crește calitatea vieții sau să avem o viață suportabilă în oraș. (…) Și-atunci, între un aliniament perfect și un copac care ne oferă protecție la soare, aleg copacul, evident”.

Apoi regula 3 – 30 – 300 de la punctul 3

În susținerea sa pentru un „oraș verde”, primarul Clujului s-a referit la concluziile unui studiu făcut în Vest. Mai precis este vorba de studiul unui profesor de silvicultură din Țările de Jos, Cecil Konijnedijk, cercetător specializat în ecologie urbană, care în 2021 a definit acest concept: 3 – 30 – 300.

Regula se bazează pe trei factori: pentru o sănătate mintală mai bună, trebuie să vezi cel puțin 3 copaci din casa ta, să locuiești într-un cartier cu 30% acoperire cu coronament de copaci și să nu te afli la mai mult de 300 de metri de un parc, de un spațiu verde sau de o pădure.

•    3. „Aceste proiecte se implementează în Europa și în lume. New York City are o ambiție ca 40% din cartierele sale să fie acoperite cu copaci până în 2050. Melbourne, Australia, are un target de 40% din suprafață să fie acoperit cu copaci.

Barcelona are o țintă de acoperire cu coronament de copaci de 30% până în 2030 în fiecare cartier. Astăzi, 4 din 10 districte din Barcelona au mai puțin de 10 metri pătrați de spațiu verde/cetățean. Noi suntem (la Cluj – n.r.) la 24 de metri pătrați de spațiu verde/cetățean, dar nu știm pe cartiere.

De aceea o să facem o analiză. Vom vedea în fiecare cartier, în Iris, în Bulgaria, în Zorilor, în Mănăștur etc., cum se respectă aceste reguli și dacă se respectă aceste standarde. Ținta noastră este ca până în 2030 să avem 30 de metri pătrați/cetățean în fiecare cartier. (…) Astăzi avem 20 de hectare de spații verzi în toate colțurile orașului în valoare de 110 milioane de euro. Vom face analiza în ce măsură răspund regulilor menționate de mine mai devreme”, a transmis primarul Clujului.

Conferința de presă, cu declarații și întrebări, poate fi urmărită mai jos:

În conferința de marți, 25 iulie, Emil Boc a anunțat că primăria a decis păstrarea celor 16 arbori maturi, relocarea a doi arbori mai mici (din apropierea hotelului Continental) pe un alt amplasament și plantarea a 31 de arbori noi în zona Universității. Cei doi copaci vor fi scoși în toamnă cu un utilaj special.

Mai jos este articolul:

Victorie civică. S-a tranșat problema arborilor: doar doi se relochează