Emil Boc, atins în punctul sensibil. I se cere „restrângerea drastică a schemei de personal”

Primarul Clujului, Emil Boc, este între ciocan și nicovală. Ați remarcat că vorbește cu deschidere despre (aproape) orice, că se implică în toate și se comportă adesea ca un factor de echilibru, că găsește resurse de umilință să își schimbe punctul de vedere, atunci când spune inițial „negru”, dar specialiștii îi demonstrează că e „alb”. Sunt lucruri de admirat. Calități bune de ținut în buzunarul de la piept de către orice ales local.

Însă Boc este între ciocan și nicovală în ceea ce privește relația cu angajații din Primărie. Să detaliez. Pe de o parte, forțează digitalizarea, ăsta e ciocanul. Există deja numeroase proceduri on-line, suntem numărul 1 în țară ca administrație publică locală. Prin introducerea tehnologiei, peste tot în lume s-a ajuns la concedieri. Dar la Cluj nu va fi cazul. Primarul fost premier consideră că a greșit o dată, în 2009, când a tăiat salariile bugetarilor cu 25%; a doua oară, în viața asta, nu o va mai face. Asta e nicovala. De aceea spuneam că Emil Boc discută despre aproape orice. Subiectul personalului municipalității și al salariilor este tabu, nu se discută. Nu e treaba clujenilor câți bani câștigă cei care îi reprezintă.

Numai că subiectul angajaților Primăriei a fost deschis, din nou, de Consiliul Civic Local. Se solicită chiar o dezbatere publică. Pariu că n-o vom vedea? Unul dintre cei care au mai abordat tema dimensiunii personalului din Primărie de-a lungul anilor este bancherul Iosif Pop, unul dintre foștii președinți ai Consiliului Civic Local.

„Din datele culese reiese că, la Cluj-Napoca, numărul de angajați este cu 563 peste cel din Oradea, adică cu peste dublu (la Cluj-Napoca-1095 funcționari, iar la Oradea-532 funcționari). Perioada de pandemie ne-a dovedit că serviciile publice au funcționat bine și cu jumătate din personal, așa încât argumentul cu normativele de personal în raport cu numărul populației se susține doar pentru cheltuirea banului colectat de la contribuabili. Pe acest considerent, este firesc să cerem Primăriei Cluj-Napoca să înscrie în calendarul dezbaterilor publice preconizate și problema numărului de angajați, a interconectarii bazelor de date, a simplificării procedurilor de lucru, precum și restrângerea drastică a schemei funcționale de personal. La ce sunt bune zecile de aplicații on-line și la ce mai e bună faimoasa ANTONIA (funcționar public electronic n.r.), dacă nu este în stare să optimizeze și eficientizeze munca birocratică, să reducă personalul desuet și costurile exorbitante cu salarii din banii publici ? Văzând organigrama stufoasă și numărul de angajați care generează costuri și birocrație pentru cetățenii Clujului, prima temă a dezbaterilor publice on-line trebuie să fie cea legată de numărul de pensonal în exces, de costurile cu salariile imense și de orientarea banilor spre investiții, sănătate, învățământ, sport, etc.”, se arată într-un comunicat al CCL. Există acolo și o comparație care nu îi cade bine primarului Clujului, cea cu omologul său de la Oradea, Ilie Bolojan. Pe de altă parte, există și o diferență de peste 100.000 de locuitori între cele două municipii.

Media9 a scris AICI la începutul anului despre faptul că milioane de euro merg în 2020 către salariile angajaților Primăriei, în loc să fie direcționați către investiții.

211,9
milioane de euro este bugetul de funcționare a Primăriei în 2020. Anul trecut fusese prevăzut un buget de funcționare de 189 de milioane de euro. Între timp, salariile angajaților s-au majorat cu 15%, pentru „condiții periculoase și vătămătoare de muncă”.