Drumul care își depășește capacitatea cu 250%. Se propune (din nou) tramvai

În strategia de dezvoltare a județului Cluj pe 2023-2030, care acum se află în dezbatere publică, un capitol important îl ocupă, așa cum este normal, traficul rutier din județ. 

Citește și articolul Strategia de dezvoltare a județului Cluj pentru următorii 7 ani + Target pentru 2050: Clujul, regiunea cu cel mai ridicat nivel al calității vieții

Iar ruta Cluj-Napoca – Florești este una dintre cele mai aglomerate din țară, unde, actualmente, valorile de trafic depășesc cu 100% pragul de referință față de cel de pe Autostrada Transilvania. 

87.000

de autovehicule este traficul preconizat pentru 2030 pe traseul Cluj-Napoca – Florești.

În documentație se arată că pentru defluirea traficului pe o rută foarte aglomerată din județ, administrația județeană preconizează amenajarea unei linii de tramvai pe direcția est-vest (Jucu – Apahida – Cluj-Napoca – Florești – Gilău).

Ideea nu este nouă. Prelungirea liniei de tramvai din Mănăștur către Florești apare în PMUD 2014 – Planul de mobilitate urbană durabilă. Numai că primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a considerat că este mai util un metrou pe această relație. Apoi legătura Clujului cu Apahida și Bonțida ar urma să fie asigurată de trenul metropolitan, care la vest ar trebui să plece de la autostradă, la Nădășelu.

Media9 vă spune mai jos care sunt cele mai aglomerate trasee din județ și ce soluții au fost luate în calcul în această strategie de către reprezentanții Consiliului Județean Cluj pentru un trafic cât mai decent. 

Cele mai aglomerate trasee din județ. Trafic de perspectivă

În strategia de dezvoltare a județului Cluj se arată că, până în 2030, se estimează că intensitatea traficului va depăși 87.000 unități fizice pe relația Cluj-Napoca – Florești, ceea ce va reprezenta o depășire cu circa 250% pragul de referință pentru clasa tehnică I (față de traficul pe autostradă – n.r.).

În documentație se mai arată că un alt sector cu o creștere spectaculoasă a traficului se înregistrează pe DN 1C între Cluj-Napoca și Jucu (Park TETAROM III).

În ceea ce privește traficul de perspectivă – se mai arată în strategia de dezvoltare a județului – la nivelul drumurilor județene nu vor avea loc schimbări semnificative astfel că actuala rețea rutieră va putea să facă față acestui trafic, cu condiția ca toate drumurile județene cu probleme să fie reabilitate și întreținute corespunzător.

Conform sursei citate, sectoarele de drum județean care în prezent au un trafic intens vor avea și în perspectivă același tip de trafic.

Zonele cu un trafic foarte ridicat din județul Cluj

DN 1 – pe sectoarele:

Turda – Tureni și Tureni – Cluj-Napoca – valorile traficului sunt depășite cu 100% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030), valorile fiind specifice unui drum de tip autostradă cu 2 benzi.

Cluj-Napoca – sectorul intravilan integral – valorile traficului sunt depășite cu 100% și 200% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020, cât și pentru prognoze (2025 și 2030), valorile fiind specifice unui drum de tip autostradă cu 3 benzi; acest fapt reclamă soluții de scoatere a traficului de tranzit din oraș prin centuri ocolitoare metropolitane.

Cluj-Napoca – Florești – în 2015, valorile traficului depășeau cu 200% capacitatea drumului, iar începând cu 2020 valorile cresc cu 300% față de clasa tehnică a drumului actual, acest fapt reclamă soluționarea traficului de navetism dinspre și înspre municipiul Cluj-Napoca prin centuri ocolitoare și dezvoltarea transportului metropolitan prin completarea acestuia cu tramvai și benzi dedicate pentru transportul cu autobuzul.

Florești – Gilău – valorile traficului sunt depășite cu 100% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030), ceea ce reclamă finalizarea centurilor metropolitane și extinderea transportului public metropolitan în toate localitățile din inelul 1 al Zonei Metropolitane Cluj-Napoca (ZMCN).

DN 1C – pe sectoarele:

Cluj-Napoca – sectorul intravilan integral (centru, cartier Mărăști, cartier Someșeni, până la zona aeroportului) – la nivelul anului 2020, cât și pentru prognoze (2025 și 2030), valorile traficului sunt depășite cu 200% față de clasa tehnică a drumului, valorile fiind specifice unui drum de tip autostradă cu 3 benzi; acest fapt reclamă soluții de scoatere a traficului de tranzit din oraș prin centuri ocolitoare metropolitane și completarea infrastructurii de transport public urban prin amenajarea unei linii de tramvai pe direcția est-vest (Jucu – Apahida – Cluj-Napoca – Florești – Gilău).

Fundătura – Gherla – Nima – Dej – valorile traficului sunt depășite cu 100% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020, cât și pentru prognoze (2025 și 2030), ceea ce reclamă construcția unui drum expres sau autostradă cu două benzi pe sectorul Cluj-Napoca – Dej. Tot în acest sens, se adaugă și necesitatea punerii în funcțiune a trenului metropolitan cu traseul Huedin – Cluj-Napoca – Gherla – Dej, și pe varianta Câmpia Turzii – Apahida – Gherla – Dej.

DN 1F – pe sectoarele:

Cluj-Napoca (sectorul intravilan integral) – Baciu – Rădaia – la nivelul anului 2020 valorile traficului sunt depășite cu 100%, iar pentru prognoze (2025 și 2030) valorile traficului vor depăși cu 200% capacitatea tehnică actuală a drumului; în acest sens, pentru diminuarea acestor valori de trafic este necesară finalizarea segmentului de autostradă Nădășelu – Sânpaul – Zalău – Borș și construirea centurii metropolitane nordice a ZMCN (care să scoată direct o legătură din DN 1C în DN 1F, o posibilă rută fiind Borșa – Vultureni – Așchileu Mare – Așchileu Mic).

Dej – Cuzdrioara – valorile traficului, în prezent și prognozate, depășesc cu 100% capacitatea drumului; acest fapt se va soluționa prin darea în exploatare fie a variantei de drum expres Cluj-Napoca – Dej – Bistrița, fie prin autostrada nordului Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava.

În cazul drumurilor județene, valori depășite ale traficului în prezent și prognozat se constată pe următoarele sectoare de drum:

DJ 103G – sectorul Cluj-Napoca (intravilan – cartier Gheorgheni) – se întregistrează o depășire a valorilor cu 100% -se pot soluționa prin darea în expoatare a centurii metropolitane interne (Apahida – Cluj-Napoca – Florești – Gilău);

DJ 109A – sectoarele Cluj-Napoca (intravilan – străzile Maramureșului și Oașului) – care sunt exploatate ca variante de ocolire în prezent și care înregistrează depășiri ale valorilor traficului cu 200% și 300%, față de clasa tehnică a drumului.

Strategia de dezvoltare a județului Cluj pentru perioada 2023 – 2030 poate fi consultată AICI. Vom vedea dacă va rămâne maculatură, ca PMUD-ul Clujului (sub 20% grad de realizare), sau chiar va ghida proiectele viitoare de dezvoltare a județului.