Două posibile trasee pentru linia ferată de mare viteză București – Budapesta. Ambele trec prin Cluj-Napoca

Realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză între București și Budapesta, proiect convenit luna trecută de premierul Marcel Ciolacu și Viktor Orban la Vila Lac, va avea nevoie de un studiu de fezabilitate, iar experții din Ministerul Transporturilor (MT) au făcut o analiză preliminară și au identificat două scenarii.

Un posibil traseu va lega București de Epsicopia Oradei, prin Cluj-Napoca, iar costurile estimate sunt de 17 miliarde de euro, potrivit Hotnews.ro.

Detaliile apar într-un răspuns oficial comunicat de Ministerul Transporturilor deputatului clujean Radu Moisin (PNL), care a interpelat MT imediat după vizita premierului Ungariei la București.

„Pentru realizarea concretă a liniei de mare viteză Budapesta – Bucureşti, în Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 este propusă realizarea unui Studiu de fezabilitate pentru construcția unei cãi ferate de mare viteză pe axa est-vest care să se suprapună cât mai puţin cu investițiile feroviare realizate sau în curs de realizare”, arată Ministerul Transporturilor, conform sursei citate.

Studiul de fezabilitate ar trebui să se realizeze în baza unor studii de teren specifice (geologice, topografice si de mediu) și să prevadă viteza de operare a trenurilor: mare viteză/viteză sporită (200 km/h, 250 km/h, 300 km/h, peste 300 km/h).

În plus, ar trebui să evidențieze sustenabilitatea investiției (analiza cost-beneficiu) și deservirea principalelor centre urbane și a polilor de creștere pe direcția sud-est/nord vest.

Un posibil traseu: 590 de kilometri de linie ferată de mare viteză București – Episcopia Bihor. Până la realizarea acestui studiu de fezabilitate, experții din Ministerul Transporturilor au realizat o analiză preliminară din care au rezultat „două potențiale abordări”.

Posibil traseu cale ferată de mare viteză. Foto: hotnews.ro

1. Un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social pentru dezvoltarea unei cãi ferate de mare viteză/viteza sporită poate fi: Bucureşti – Pitești – Curtea de Argeş – Sibiu – Mediaş – (Târgu Mures) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor.

Această soluţie ar urma să fie validată de rezultatele studiului de fezabilitate.

Lungimea căii ferate de mare viteză este de aproximativ 590 km şi ar urma să aibă un cost estimat de 25-30 milioane euro/km (ceea ce ar conduce la un cost estimat al investiției de aproximativ 17 miliarde de euro);

2. Un aliniament hibrid ce include secţiuni modernizate la nivelul 160 km/oră pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/oră, în funcție de aspectele geografice şi cele de rentabilitate economică pe anumite porţiuni ale traseului.

Conform MT, citat de Hotnews.ro, astfel de abordare presupune valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizare sau în faza de proiect de modernizare. Astfel, traversarea montană s-ar putea realiza pe un traseu comun cale ferată de mare viteză/cale ferată convențională. Și acest traseu trece prin Cluj-Napoca.

Nu s-a anunțat vreo dată concretă

Cât privește anul în care ar putea fi pusă în circulație această linie feroviară de mare viteză între București și Budapesta, Ministerul Transporturilor nu are o dată concretă.

„În acest moment este prematur de estimat o dată concretă la care vor fi finalizate lucrările pentru linia de cale ferată de mare viteză Bucureşti Budapesta, aceasta depinzând de identificarea şi obținerea finanţării, de rezultatul Studiului de Fezabilitate, de termenii de licitaţie şi contractare etc.”, a răspuns Ministerul Transporturilor.