Două mari stații intermodale, în proiectele Clujului. Sau cum reducem aglomerația auto

Nu este un secret pentru nimeni că traficul intens este principală nemulțumire a clujenilor: toate sondajele de opinie arată acest lucru în ultimii ani. Pentru rezolvarea ei, s-au propus multe soluții, unele realiste, altele fanteziste, însă deocamdată situația nu s-a îmbunătățit. Vă propunem să discutăm despre cele două hub-uri de transport public aflate în proiectele Clujului. Altfel spus, puncte intermodale.

Autoritățile locale și-au asumat o serie de proiecte ample, care ar putea scădea în câțiva ani aglomerația de pe străzi: centura ocolitoare, metroul, trenul metropolitan, coridorul de mobilitate Oașului – Răsăritului – Câmpul Pâinii, culoarul verde-albastru de-a lungul Someșului. Nu sunt foarte avansate, dar suntem asigurați că evoluează. La acestea se adaugă extinderea și modernizarea transportului public, precum și încurajarea mijloacelor alternative, în special bicicletele. Aici stăm tot mai bine.

Pentru a reduce numărul de mașini din oraș, sunt necesare schimbări multiple. Prima ar fi eliminarea traficului de tranzit, care se face prin realizarea centurii de ocolire. A doua este eliminarea călătoriilor inutile cu mașina, iar pentru acest deziderat se lucrează la construirea de școli, grădinițe și creșe în cartierele noi și în comunele adiacente, introducerea unor autobuze școlare, dar și dispersarea punctelor de interes prin crearea unor „centre de cartier”.

A treia este încurajarea folosirii transportului în comun. Acest lucru se poate face prin mai multe politici publice. S-a început deja construirea unui spațiu de tip park&ride, pentru ca cei care vin din estul orașului să își poată parca mașina și să utilizeze sistemul de transport public. În ultimii 12 ani s-au achiziționat multe vehicule moderne (autobuze, troleibuze și tramvaie), s-a modernizat sistemul de ticketing, iar introducerea trenului metropolitan pe termen mediu și a metroului pe termen lung ar spori opțiunile de călătorie ale clujenilor, în condiții decente.

Primăria Clujului plusează: TREN METROPOLITAN. 23 de stații (vezi exact unde), 9 trenuri cu câte 3 vagoane, 8 parcări, 4 pasaje subterane

Un aspect important este și faptul că aceleași bilete sunt și vor fi valabile pe toate aceste mijloace de transport, lucru care va permite schimbarea facilă a mai multor tipuri de vehicule până la destinație. Se emit deja bilete valabile o anumită perioadă de timp în loc de clasica „o călătorie”. În viitor acestea vor deveni mult mai intens utilizate.

Pentru a folosi mai multe mijloace de transport în drumul său, călătorul are nevoie de un loc în care să treacă de la unul la altul. Acest loc se numește „stație intermodală”. Nu este neapărat o noutate, sistemul fiind folosit deja chiar și la Cluj. De exemplu, la gară poți schimba între tren, autobuz, troleibuz și tramvai. La aeroport, între avion, autobuz și troleibuz – iar aici s-a avut în vedere mai demult realizarea unei stații intermodale vaste, însă acum se preconizează doar o legătură prin pasaj cu trenul metropolitan. În ambele cazuri se poate folosi și bicicleta, iar la aeroport va fi în curând finalizat un spațiu park&ride pentru ca cei din exterior să-și poată lăsa mașinile.

O stație intermodală este cu atât mai utilă cu cât include mai multe tipuri de mijloace de transport, astfel ca opțiunile pasagerilor să fie numeroase, să poată ajunge în diferite locuri ale orașului. De asemenea, un lucru important este ușurința cu care se poate trece de la un mod de transport public la altul.

De exemplu, în cazul gării din Cluj-Napoca, acest lucru era dificil în trecut, când pasajele subterane nu erau unite între ele. Acum este mai facil, dar clujenii încă au nemulțumiri legate de acestea, în privința curățeniei deficitare și a lipsei scărilor rulante. În cazul aeroportului, problema cu distanța mare față de stația de autobuz s-a rezolvat prin introducerea liniei dedicate de autobuz expres, care intră în parcarea aeroportului și oprește în fața terminalelor de plecări și sosiri.

Cea mai mare stație intermodală din Cluj-Napoca, care deocamdată este în fază de proiect, dar va fi transformată în realitate în câțiva ani, este cea de la IRA. Aici opresc deja autobuze și troleibuze. Urmează să existe o stație de tren, pe traseul liniei metropolitane, precum și o stație de metrou, pe viitoarea linie care va merge spre Bulevardul Muncii. Spre deosebire de cele două exemple de mai sus, în cazul IRA interconectivitatea va fi mai eficientă, fiind o stație construită de la zero tocmai cu scopul de a fi intermodală.

În plus față de ceea ce plănuiește primăria și celelalte autorități publice, stația intermodală IRA va beneficia de apropierea față de zona Calea Plevnei – pod IRA, care va fi redată locuirii. Astfel, călătorii vor putea circula prin pasaj subteran spre strada Aurel Vlaicu, dar și spre noua piațetă din zona pietonală creată în zonă la nord de calea ferată. Aici călătorii vor putea găsi stații de biciclete, alei pietonale și o parcare aferentă viitorului spațiu comercial, cu acces public, care poate fi folosită și ca park&ride.

Stația intermodală IRA este singura care va face legătura între actualul sistem de transport (bazat pe autobuze și troleibuze) și cele două sisteme noi: trenul metropolitan și metroul. Se preconizează că va deveni un hub important pentru clujenii care doresc să ajungă rapid în diferite părți ale orașului sau chiar în zona metropolitană, fără a utiliza mașina. Astfel de noduri urbane de transport sunt comune în țările dezvoltate din Europa, cu transport public performant, cum ar fi Germania sau Spania.

Pe lângă beneficiile pe care transportul intermodal le va aduce pentru calitatea vieții clujenilor, prin reducerea timpului pierdut în trafic, există și marele avantaj al scăderii gradului de poluare, adică un plus de sănătate pentru locuitorii municipiului. De asemenea, dezvoltarea transportului public și crearea de stații intermodale vor ajuta Clujul să-și atingă țintele asumate față de Uniunea Europeană, prin care orașul dorește să ajungă la neutralitate climatică și să devină un „smart city”, unde confortul și bunăstarea cetățenilor sunt pe primul loc.

FOTO SUS: Stația de metrou IRA, cu parcare deasupra, proiect propus de bucureștenii de la FIP Consulting. Mai apoi, s-a decis ca parcarea să nu fie suprapusă peste respectiva stație.