DOSAR DESECRETIZAT. Securitatea n-a prevăzut revoluția de la Cluj. Ori n-a știut, ori a trimis voit note informative false către Departamentul Securității Statului
Directorul SRI, Eduard Hellvig, a anunțat că dosarul despre implicarea cadrelor Departamentului Securității Statului (DSS) în evenimentele din 1989 a fost declasificat. Se întâmplă după 33 de ani.
Citește și acest articol: DOSAR DESECRETIZAT. Inginerul filat de Securitatea din Cluj pentru că avea legături în Republica Federală Germania
Dosarul este foarte voluminos, are 13 volume și a fost creat în urma corespondenței cu Comisia „Decembrie 1989” a Senatului României în 1991 și 1992. Două volume sunt consacrate activității Securității din fiecare județ. Pentru că, da, Securitatea era în toți și în toate.
Securitatea, interesată de starea de spirit a muncitorilor
În decembrie 1989, Securitatea era interesată de starea de spirit a muncitorilor din fabrici și uzine după evenimentele din 16 decembrie de la Timișoara, când sute de oameni au ieșit să-l susțină pe pastorul László Tőkés.
În 19 decembrie 1989, Securitatea din Cluj informa DSS (foto facsimil) că „în rândul personalului muncitor din obiectivele economice nu s-au înregistrat stări de spirit necorespunzătoare” ci doar „unele nemulțumiri cu privire la goluri în aprovizionarea tehnico-materială” la Întreprinderea „Someșul”.




Mai mult, în contextul evenimentelor de la Timișoara, Securitatea din Cluj dădea vina pe „elemente extremiste maghiare din exterior” și pe „huliganii” care au ieșit pe străzi.
CITAT
„Cu privire la evenimentele petrecute la Timișoara, majoritatea celor semnalați de rețeaua informativă condamnă faptele și atitudinea huliganică a celor care le-au inițiat, apreciind că acestea au fost dirijate de elemente extremiste maghiare din exterior, care au profitat de conjunctura creată în jurul pastorului (László Tőkés – n.r.).
Raport Securitatea Cluj
Pentru a întări această idee, Securitatea clujeană a trimis interviuri cu șase clujeni (dintre care unul de etnie maghiară). Patru dintre ei, printre care și clujeanul de etnie maghiară, „înfierau cu mânie proletară” ceea ce s-a petrecut la Timișoara. Ultimii doi au declarat că „prin astfel de acțiuni ca cele de la Timișoara, nu se vor realiza schimbări ca în alte țări socialiste, la noi fiind posibil numai cu ajutorul armatei”.
Mai jos, în facsimil, poți citi ce au declarat aceștia, potrivit notelor informative ale Securității trimise către DSS în 19 decembrie 1989.






Însă, după citirea acestor note informative, concluziile ar putea fi acestea:
- Securitatea din Cluj a mințit (după o muncă superficială) în nota informativă din 19 decembrie 1989 privind starea de spirit a muncitorilor din întreprinderile clujene. Se întâmpla cu două zile înainte ca zeci de mii de clujeni să iasă în oraș împotriva regimului Ceaușescu. Nu se putea ca, în acele zile când totul fierbea în țară, Securitatea să nu aibe habar despre ce se întâmplă la Cluj.
- Securitatea din Cluj a mințit intenționat deoarece avea informații că regimul Ceaușescu era la sfârșit de drum. Este un scenariu despre care s-a mai vorbit. Nu există dovezi, dar scenariul are un suport foarte mare în rândul românilor.
- Securitatea din Cluj n-a mințit, toate notele informative pe care le-a făcut (inclusiv aceasta din 19 decembrie 1989) au fost „pe bune”, dar n-a putut prevedea că în numai două zile revoluția avea să cuprindă și Clujul.
- Securitatea din Cluj n-a prevăzut revolta clujenilor începând cu 21 decembrie 1989. Ori n-a știut, ori a mințit în notele informative trimise Departamentului Securității Statului.
Citește și acest articol: DOSAR DESECRETIZAT. Securitatea din Cluj fila profesori pensionari care doreau schimbarea regimului ceaușist
DECLARAȚIE
„Sper că prin acest demers, orice frântură suplimentară de informație adusă la lumină va putea contribui la scrierea istoriei. Un semn că statul român trebuie să se scuture și să condamne cu adevărat, în sens juridic deplin, comunismul. Și nu doar comunismul, pentru că și fosta Securitate a avut o contribuție importantă la reprimarea sângeroasă a manifestanților anticomuniști din decembrie 1989. Acel aparat represiv al statului român de atunci, este condamnabil pentru că avea ca prioritate apărarea Partidului Comunist și conducătorilor săi, nu era un serviciu de informații dedicat apărării cetățenilor”.
Eduard Helvig, directorul SRI, despre dosarul declasificat
Sursa foto: Agerpres











