Dispreț față de banul public. Emil Boc, criticat dur de clujeni în scandalul sporurilor

Autor Ionel Lespuc în Stiri 2 saptãmâni în urmã

Scandalul sporurilor din Primăria Cluj-Napoca reaprinde nemulțumirea publică față de modul în care administrația condusă de Emil Boc gestionează banul public. Este vorba despre sporul de condiții vătămătoare, botezat ironic de internauți „spor de stat nemișcat la calculator“. În urma valului de reacții, cetățenii au arătat clar că nu înghit justificările oficiale și acuză direct administrația locală de ipocrizie.

Emil Boc a încercat să dea vina pe USR, dar în Consiliul Local toate partidele au criticat inițiativa primarului. „De ce dai sporuri în loc să oferi condiții mai bune?”

Iată și reacții de pe rețelele de socializare, ale unor oameni simpli, neînrolați politic.

„Spor de fumat nu au?“, întreabă ironic un utilizator pe grupul Clujul Civic, în timp ce altul completează: „O grămadă din ăștia nemișcați în fața calculatorului pot fi găsiți la fumat, la cafeluțe, prin oraș după covrigi sau scos copiii de la școală – toate-n timpul programului.“

„Nu spun că oamenii din administrație n-ar trebui plătiți corect, dar genul acesta de sporuri par mai degrabă o formă de risipă decât de motivare. Dacă vrem performanță în sectorul public, poate ar trebui să renunțăm la aceste practici învechite care nu fac decât să creeze frustrări și inechitate”, a scris o doamnă.

Revolta nu vine doar dinspre cetățeni de rând, ci și dinspre cei care cunosc ce înseamnă munca monitorizată din mediul privat. „Într-o corporație nu doar că stai 8 ore la birou, dar îți este monitorizat calculatorul. Nu lucrezi 5 minute, deja apare în sistem că ești în standby și văd șefii!“, a explicat un alt comentator.

Cetățenii Clujului au dat un vot covârșitor în mai pentru Nicușor Dan, peste 78%. De fapt, pentru tandemul Nicușor Dan – Ilie Bolojan și pentru ideea eficientizării administrației și eliminării risipei din bani publici. Emil Boc acționează însă pe dos, în dispreț față de banul public.

Sporul de 187 de lei per angajat pare nesemnificativ la prima vedere, dar la nivelul unei instituții cu sute de salariați, suma totală poate ajunge la peste 700.000 de euro anual. Iar până de curând, cuantumul a fost chiar mai mare: 15% din salariul de bază, adică milioane de euro pierdute anual din banii clujenilor, din 2019 încoace. Și, culmea, angajații au beneficiat de „condiții vătămătoare“ și atunci când au lucrat de acasă.