Diferențe semnificative între produsele alimentare din România și cele din Europa: Ce arată un experiment european

Un experiment jurnalistic realizat de HotNews.ro, alături de 12 publicații europene, a scos la iveală diferențe notabile între compoziția unor produse alimentare populare vândute în România și cele comercializate în alte state membre ale Uniunii Europene. Analiza, parte a proiectului transfrontalier Pulse, a comparat etichetele și conținutul unor băuturi și gustări de pe rafturile supermarketurilor din 13 țări, inclusiv România.

Pepsi, mai dulce în România

Una dintre cele mai mari diferențe a fost identificată la băutura carbogazoasă Pepsi. În România, Austria, Bulgaria, Grecia și Polonia, Pepsi conține cu până la 50% mai mult zahăr decât în celelalte opt țări participante la studiu. Aceasta înseamnă că consumatorii din aceste state ingerează o cantitate semnificativ mai mare de zahăr la fiecare sticlă consumată, comparativ cu omologii lor din Europa Occidentală sau de Nord.

Doritos, mai sărate la noi

Chipsurile Doritos sunt un alt exemplu elocvent: în România și Austria, o pungă de 100 de grame conține 1,1 grame de sare, în timp ce în Spania, de exemplu, nivelul este mai scăzut, de 0,89 grame. Diferența poate părea mică la prima vedere, dar, consumată regulat, poate contribui la un aport mai ridicat de sodiu în dietă.

Coca-Cola și Fanta: zahăr vs. fructoză

În cazul Coca-Cola, băutura are un conținut mai mare de zahăr și calorii în Bulgaria, Croația, Ungaria și România, în timp ce în alte state se folosește fructoză în loc de zahăr. La Fanta, situația este și mai complexă: în România, eticheta indică atât zahăr, cât și sirop de fructoză-glucoză, în timp ce în Spania, Austria, Franța, Danemarca, Grecia sau Italia, băutura conține doar zahăr, iar în alte țări doar fructoză. Aceste variații sugerează adaptări ale rețetelor în funcție de preferințele locale sau de reglementările fiscale și de sănătate publică.

Explicațiile variază. În unele cazuri, producătorii adaptează rețetele pentru a se potrivi gusturilor locale, considerate mai predispuse către arome dulci sau sărate. În altele, diferențele sunt determinate de legislația națională: unele state impun taxe pe zahăr sau limitează cantitatea de sare din alimente, determinând companiile să ajusteze compoziția produselor. În România, prezența ambelor tipuri de îndulcitori (zahăr și sirop de fructoză-glucoză) în Fanta, de exemplu, ar putea indica o abordare mai permisivă sau o cerere mai mare pentru un gust mai intens.

Transparență și impact asupra consumatorilor

Experimentul HotNews.ro subliniază că, deși ambalajele arată identic, conținutul poate diferi semnificativ de la o țară la alta. Acest lucru ridică întrebări despre transparența informării consumatorilor și despre necesitatea armonizării standardelor alimentare în UE. „Nu între toate produsele erau diferențe relevante, dar sunt suficient de multe exemple care arată că același produs poate avea compoziții diferite în funcție de țara în care este vândut”, se arată în articolul publicat de HotNews.ro.