Dezinteres criminal. Primăriile tergiversează proiectul care i-ar putea ajuta pe salvatorii de la Ambulanță sau SMURD să ajungă mai repede la pacienți

Un demers ce vizează realizarea unei hărți digitale, pe care fiecare adresă să poate fi identificată prin coordonate GPS, bate pasul pe loc de mai mulți ani din cauza faptului că primăriile au decis, se pare, să ignore obligația legală de a furniza datele necesare realizării hărții. Indiferența autorităților îi lasă pe salvatorii de la Ambulanță sau SMURD să piardă timp prețios, căutând pe teren adresele incerte la care se află pacienții care au nevoie de ei.

Proiectul prin care este prevăzută realizarea hărții digitale este cel de realizare a Registrului Electronic Naţional al Nomenclaturilor Stradale – RENNS, în care fiecare adresă administrativă va fi identificată prin coordonate GPS. Pentru a se ajunge în această etapă, primăriile ar fi trebuit să introducă într-o bază de date dedicată – prin persoane desemnate de primar (conform art. 8 al HG nr. 777 din 2016) – informațiile referitoare la nomenclatura stradală din aria lor administrativă. Până acum, această etapă a decurs în ritm de lent, în mare parte din cauza numărului insuficient de persoane desemnate. 

Unii primari au ignorat total legea

În județul Cluj, din cele 81 de primării, 65 (80.24%) nici măcar nu au început încă introducerea în RENNS, stadiul fiind incipient și în celelalte 16 (printre care municipiile Cluj-Napoca și Dej, orașul Huedin și comunele Ciucea, Aghireșu, Aiton, Așchileu, Ciucea, Mănăstireni și Sâncraiu).

Astfel, aleșii locali care au alocat personal, însă până în prezent nu s-a introdus nici o dată în aplicație, sunt cei din localitățile: Băișoara, Bobâlna, Bonțida, Borșa, Căianu, Călărași, Călățele, Căpușu Mare, Cășeiu, Câțcău, Ceanu Mare, Chiuiești, Cojocna, Cornești, Cuzdrioara, Dăbâca, Feleacu, Gârbău, Gherla, Gilău, Iara, Iclod, Jichișu de Jos, Jucu, Luna, Mărișel, Mica, Moldovenești, Negreni, Panticeu, Petreștii de Jos, Poieni, Recea Cristur, Râșca, Săcuieu, Săndulești, Sânpaul, Sic, Suatu, Tritenii de Jos, Turda, Tureni, Valea Ierii, Viișoara și Vultureni.

Totodată, o serie de primari au manifestat dezinteres total față de implementarea RENNS, neintroducând nici o dată în program deoarece nu au alocat nici un utilizator, motivând lipsa de personal. Între aceștia se numără cei din Aluniș, Apahida, Baciu, Câmpia Turzii, Ciurila, Fizeșu Gherlii, Florești, Măguri-Răcătău, Mintiu Gherlii și Pălatca.

La nivelul judeţului au fost introduse aproximativ 3.000 de străzi şi puțin peste 59.000 numere administrative asociate unora dintre acestea.

Situația nu este mai bună nici în județele vecine Bihor și Sălaj 

În Bihor, peste 75% dintre cele 101 de primării nu au început introducerea datelor, în 19 dintre acestea nefiind create nici măcar conturile de utilizatori (Abram, Batăr, Brusturi, Buduslău, Cefa, Cherechiu, Căbeşti, Drăgăneşti, Finiş, Lunca, Roşia, Roşiori, Sâmbăta, Sălacea, Tileagd, Viişoara, Şimian, Ştei şi Ţeţchea). Printre primăriile cu repetente la RENNS se numără inclusiv primării de municipii și orașe, precum Beiuş, Aleşd şi Valea lui Mihai.

La nivelul întregului județ au fost introduse doar 718 de străzi şi 19.765 numere administrative asociate unora dintre acestea (în condițiile în care doar în municipiul Oradea sunt peste 22.000 clădiri ce necesită implementarea în RENNS).

În Sălaj, 40 din cele 61 de primării nu au demarat introducerea datelor (printre care se numără Boghiş, Camăr, Carastelec, Crasna, Creaca, Crişeni, Hereclean, Pericei, Meseşenii de Jos, Lozna, Şărmăşag, Românaşi, Valcău de Jos, Vârşolţ, Treznea, Zimbor și Oraşul Cehu Silvaniei). În celelalte 21, stadiul introducerii este unul incipient. Spre exemplu, municipiul reședință de județ, Zalău, a reușit „performanța” de a introduce doar 7 străzi, iar orașul Șimleu Silvaniei – 9.

În consecință, la nivelul judeţului au fost introduse până în prezent puţin peste 2.200 de străzi şi aproape 23.000 numere administrative asociate unora dintre acestea. Rezultă faptul că 64,57% din totalul UAT de la nivelul judeţului Sălaj, nu au implementat date în RENNS. 

Recensământul Populației și Locuințelor, afectat de nepăsarea primăriilor

Probabil nevoia de a-i ajuta pe salvatori să ajungă mai repede la pacienți nu-i motivează pe edili să tureze puțin motoarele în introducerea datelor în RENNS, un alt demers care depinde de finalizarea registrului este Recensământul Populației și Locuințelor, a cărui primă etapă a demarat la 01.02.2022. Potrivit OUG nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2022, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (care gestionează registrul) are obligația de a pune la dispoziția Institutului Național de Statistică toate datele disponibile din RENNS. Doar că RENNS este cam… gol.  

Deși un interes strategic ale statului român vizează instituirea Sistemului Integrat de Cadastru şi Carte Funciară – ETERRA (compus din Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, Registrul Agricol Național și RENNS), capacitatea de realizare a acestui deziderat este afectată de exercitarea defectuoasă a actului managerial la nivelul Unităţilor Administrativ Teritoriale (UAT) care au atribuții în implementarea acestor proiecte, dar nu și le exercită ca atare. Cu titlu de exemplu, în situația UAT cu cadastru general finalizat, sistemul de impozitare și taxe crește cu aproximativ 35% bugetul local, comparativ cu primăriile la care baza de impozitare constă în simpla declarare a bunurile imobile deținute de către cetățeni.

Dacă reprezentanții primăriilor s-ar implica proactiv în implementarea RENNS, atunci angajații serviciului de urgenţă 112, ambulanţă, pompieri sau poliţie ar putea accesa informaţiile corecte şi exacte pentru a ajunge direct la cetăţenii cu probleme grave, fără a fi nevoiţi să colinde străzile şi să întrebe adresa exactă a solicitantului. Altfel, ne putem trezi că o persoană a decedat în timp ce şoferul ambulanţei solicitate bâjbâie pe străzi în căutarea adresei exacte.