Dezbaterea civicilor: cu SOCLU sau fără? Sculptorul Liviu Mocan: „Soluția ne-o dă autorul însuși; lucrările aparțin limbajului vizual, pot fi «citite»”
Grupul de Facebook “Clujul civic” a organizat o dezbatere pe tema soclului grupului statuar “Școala Ardeleană”. Doar specialiști, nimeni din partea autorităților locale, fără politicieni.
“Suntem o comunitate a egalilor care vrem binele cetății”, a spus organizatorul și moderatorul Szakats Istvan, precizând că preia formularea “comunitatea egalilor” de la profesorul Ioan Aurel Pop.
La dezbatere au luat parte mai mulți specialiști cunoscuți ai Clujului, arhitecți, istorici, sculptori, restauratori, antropologi. Printre ei, față în față, arhitectul care a gândit soclul, Adriana Matei, și cel care l-a eliminat, Macalik Arnold, câștigătorul concursului internațional de soluții pentru modernizarea celor zece străzi din partea sudică a centrului.
Lucrare de diplomă privind regândirea zonei Universității / Kogălniceanu + Macalik vs Matei
Primul a vorbit arhitectul și restauratorul Macalik Arnold. Acesta și-a expus pe larg viziunea, explicând și apropierea sa față de strada Kogălniceanu. “Aici am locuit, aici am consumat primele săruturi”, a spus Macalik, care a mărturisit și faptul că lucrarea sa de diplomă a vizat chiar regândirea zonei Universității / Kogălniceanu.
“Sunt autorul, nu tocmai singular, dar cam așa, al acestei întâmplări. Sunt obișnuit și comod cu aceste întâmplări, cam în toate proiectele ne confruntăm cu diverse situații, dar de fiecare dată se ajunge la un final fericit. Am copilărit în zonă, lucrarea mea de diplomă a fost realizată din reabilitarea străzii. După 25 de ani am participat la concurs și l-am câștigat”, a spus Macalik.
Dincolo de detaliile despre întregul proiect și despre istoria locului, Macalik a vorbit și despre felul în care a ajuns la grupul statuar fără soclu. Acesta nu îi aparține lui Romul Ladea (Media9 v-a informat deja că arhitecta Adriana Matei a realizat soclul, ca prima lucrare din cariera sa), a și stat în curtea vechii primării, pentru o perioadă, fără să aibă soclu; apoi, Ladea are alte două lucrări, cu Blaga și Sadoveanu, fără soclu; din 86 de referiri la grupul statuar, din lucrări de specialitate, 69 exclud “anturajul”, adică soclul. Totul a fost susținut de imagini vechi. “Inscripția lui Ladea va fi la același nivel cu plăcile rectorilor, care urmează să fie instalate. Vineri s-a turnat în bronz numele lui Emil Racoviță”, a mai spus arhitectul.
Proiectanta soclului statuii de pe Kogălniceanu: „Este un act de absolut vandalism” + Ce prevedea proiectul original
De partea cealaltă, Adriana Matei, 77 de ani. “Simt o mâhnire profundă că sunt în mijlocul acestui scandal. Aș vrea să întreb cum s-a putut aproba înlocuirea unui monument? Monumentul trebuia recunoscut ca atare, era împreună cu monumentul Școlii Ardelene și era o lucrare de autor. Autorul trebuia fie implicat, fie exclus într-un fel”, a spus fostul decan al Facultății de arhitectură. Doamna Matei a cerut realizarea unei petiții pentru reinstalarea soclului.
Spicuiri din alte poziții exprimate
“Dacă se prezentau public versiunile pe care ni le-ați arătat, ar fi apărut mai puțină emoție”, a spus filosoful Ciprian Mihali.
Un sculptor, Kolozsi Tibor, a afirmat că Romul Ladea a murit în 1970, înainte de instalarea grupului statuar pe strada Kogălniceanu. “Nu a avut o concepție despre soclu, nu o s-o găsiți nicăieri”, a spus Kolozsi.
Directorul Muzeului de Artă din Cluj, Lucian Năstasă-Kovacs, a subliniat că Școala Ardeleană nu are legături cu universitatea, că ar fi văzut mai degrabă statui ale fondatorului universității acolo. “Eu i-aș fi văzut mai degrabă în fața UBB pe Franz Joseph și Ferdinand I”.
Arhitectul Adrian Borda, autorul actualului plan urbanistic al Clujului, a fost de părere că soclul a fost „condamnat” din cauza restructurării spațiului. „Ar fi rămas o insulă din trecut într-un spațiu reorganizat. Este incompatibil cu noua conformație. (…) Astăzi am avut ocazia să vedem un concept de organizare serios. Noi, arhitecții, nu inventăm lucruri, nu le scoatem din mișcarea încheieturii mâine, din creion, ci facem un demers temeinic, cerebral”, a spus Borda.
Critici pentru alte monumente ale municipiului. Și pentru “instabilitatea” primarului
Filosoful Ciprian Mihali a criticat statuia lui Avram Iancu, din piața cu același nume. “Strică echilibrul pieței”, a spus Mihali. Pe de altă parte, Virgil Pop, secretarul Comisiei de monumente istorice, s-a amuzat de articolele care criticau dispariția temporară a bustului lui Emil Racoviță, din celălalt capăt al străzii Kogălniceanu. “Statuia a fost amplasată ilegal, fără proiect, ca piticul din grădină de la Izvorul Crișului. A fost pusă acolo de niște proști, dăunează amintirii lui Racoviță. Este o prostie cu ciucuri să o păstrezi așa, o bătaie de joc”, a afirmat Pop.
Mihali a vorbit și despre felul în care tratează administrația publică situația de pe Kogălniceanu, mai exact despre faptul că Emil Boc a dispus refacerea soclului. “Dacă curentul zice că trebuie postament, se cere postament. Dacă curentul era fără, se cerea fără. Este o instabilitate. Nu este un dialog democratic, decizia este în mâna unei puteri financiare și politice”, a subliniat filosoful.