Descoperire excepțională a unui fost student UBB: O plantă de peste 60.000 de ani trăiește în Carpații Orientali

O echipă internațională de cercetători a făcut o descoperire extraordinară în Munții Bistriței, parte din Carpații Orientali. Andryala laevitomentosa, o specie endemică rară, a fost identificată ca fiind una dintre cele mai vechi ființe vii de pe Pământ, supraviețuind de peste 60.000 de ani. Descoperirea aduce o contribuție importantă la înțelegerea modului în care plantele pot rezista schimbărilor climatice majore de-a lungul mileniilor.

O plantă rară cu o istorie impresionantă

Specia Andryala laevitomentosa are o distribuție extrem de limitată, fiind găsită pe o creastă montană de 1,8 km în Munții Bistriței, cu doar cinci populații mici. Descoperită în 1961 de un student al Universității Babeș-Bolyai (UBB), specia și-a câștigat renumele de plantă cu o longevitate incredibilă. Holotipul acesteia este păstrat în Herbarul UBB (CL).

Planta are o particularitate unică: nu produce aproape deloc semințe viabile și supraviețuiește prin reproducere vegetativă, înmulțindu-se prin lăstari. Această metodă a permis formarea unor clone care au rezistat de-a lungul mileniilor, traversând inclusiv glaciațiunile Pleistocenului și schimbări climatice extreme.

Studiul genetic confirmă vârsta remarcabilă

Cercetătorii au folosit tehnici avansate de analiză genetică pentru a evalua diversitatea și longevitatea plantelor. Mihai Pușcaș, profesor la Facultatea de Biologie și Geologie și membru al echipei de cercetare, a explicat că, deși au fost identificați doar 11 indivizi genetic distincți, aceștia prezintă clone longevive, cu o capacitate remarcabilă de supraviețuire și adaptare.

„Cea mai bătrână clonă ar putea fi cel mai vechi individ cunoscut în lumea plantelor. Longevitatea sa arată o capacitate extraordinară de adaptare la schimbările de mediu,” a declarat prof. dr. Mihai Pușcaș.

Importanța conservării unui habitat unic

Această descoperire subliniază nu doar longevitatea și adaptabilitatea speciei, ci și nevoia de a conserva habitatul său unic din Carpați. Pierderea oricărei clone ar însemna dispariția unui organism care a supraviețuit din epoca ultimei glaciațiuni.

Totodată, cercetarea oferă o nouă perspectivă asupra biodiversității și conservării plantelor în contextul schimbărilor climatice actuale. Studii precum acesta ajută la înțelegerea modului în care ecosistemele naturale pot rezista provocărilor de mediu și oferă lecții valoroase pentru eforturile de conservare.