Delăsare pe salarii mari, la Primărie. Smart city în lazy city

Primăria municipiului Cluj-Napoca nu are spor, spun sursele noastre. Oameni mulți, salarii mari, dar eficiență redusă. Iată un exemplu: situaţia Registrului Electronic Naţional al Nomenclaturilor Stradale (RENNS). Volumul de muncă este unul ridicat, procesul de digitalizare este incipient, așa că procesul de introducere în aplicația Geographic Information Sistem (GIS), utilizată de angajații primăriei, a datelor privind coordonatele stradale și a numerelor administrative, se realizează foarte lent. Funcționarii dau vina pe vulnerabilităţi ale programelor informatice, pe capacitatea acestora de a asigura interoperabilitatea bazelor de date existente, iar asta afectează ritmul transferării datelor din baza de informații a primăriei în aplicația Registrului.

Anul trecut, primarul Emil Boc vorbea despre o platformă open data la Cluj, care să pună la dispoziția celor interesați toate informațiile publice despre oraș. Acest lucru nu s-a realizat încă, iar primarul a preferat să nici nu mai amintească despre platformă. Nu de alta, dar iată cât de greu ajungem să oferim datele despre străzi, cerute de Comisia Europeană.

Actualizarea nomenclatoarelor stradale este dependentă de voința edililor, care au pierdut startul atât în primii ani cât și în primele 6 luni din acest an (din motive obiective). Nu doar la Cluj-Napoca, ci la nivelul majorității primăriilor din județele Cluj și Sălaj nu s-au implementat toate activitățile subsecvente transpunerii în practică a Directivei europene INSPIRE (AICI), care printre altele vizează utilizarea la scară largă a programelor RAN și RENNS.

România trebuie să raporteze Comisiei Europene din trei în trei ani stadiul obținerii de date, conform INSPIRE.

RENNS reprezintă un sistem informatic de evidenţă şi consultare geospaţială a nomenclaturilor stradale, având ca obiectiv asigurarea gestiunii, evidenţei şi consultării la nivel naţional a nomenclaturii stradale şi înregistrarea unică a fiecărei adrese, prin codul unic al adresei (CUA), căruia să-i corespundă un singur imobil.

Beneficiarii datelor gestionate în cadrul Registrului vor fi toate instituțiile publice care au nevoie în procesele de lucru proprii de nomenclatură stradală (începând de la serviciile de urgență, instituţiile de ordine publică, evidenţa populaţiei, administraţiile fiscale, sistemul judiciar, inclusiv ANCPI – în cadrul activităţilor de cadastru şi publicitate imobiliară, până la instituţii precum Institutul Naţional de Statistică, primăriile, consiliile judeţene şi serviciile publice de interes local şi serviciile deconcentrate) şi până la urmă, fiecare dintre noi ca cetăţeni.

În vederea introducerii datelor în aplicaţia RENNS, UAT-urile au obligaţia aprobării nomenclaturilor stradale prin consiliul local, ceea ce reprezintă automat modificări ale actelor de identitate/proprietate al cetăţenilor, generând costuri substanţiale pentru bugetele locale. Oare asta să fie cauza pentru care doar câteva comune au implementat date în RENNS, sau faptul că reprezentanţii primăriilor nu cunosc sau nu le pasă de modul de implementare al acestora?