De ce ar veni un turist la Cluj, în city-break? Fără festivaluri suntem praf; ce este de făcut

Clujul este pe locul al patrulea în România în baza numărului de turiști care îl vizitează, devansat de București, Brașov și Sibiu. Stăm bine în anii fără pandemie. Dacă “dezbrăcăm” orașul de festivaluri și de evenimente sportive, cum s-a întâmplat în 2020, suntem undeva în pluton.

Vă întrebăm: ce anume ar determina un turist să facă un city-break la Cluj?

I-am adresat această întrebare profesorului universitar Ștefan Dezsi, șeful Departamentului de Turism din cadrul Facultății de Geografie. “Principalele obiective sunt cele două catedrale din centrul orașului, la care se adaugă câteva palate. Se fac tururi ghidate, dar totul se rezumă la un circuit de 2-4 ore. Aici stăm destul de rău”, a spus Dezsi. Meritul este al unui ONG, Cluj Guided Tours.

Profesorul a subliniat că cifrele Clujului se bazează pe turismul festivalier, pe cel de business sau pentru evenimente sportive: “Untold și CFR”. Dacă turistul are însă mai mult timp, se poate merge la Salina Turda sau la Cheile Turzii. Maghiarii caută zona Călatei sau aleg Rimetea, din județul Alba.

Ce e de făcut? Multe. Municipalitatea ia o taxă de un leu de turist per noapte de cazare, dar nu face nimic cu acești bani. Nimic esențial pentru turism, desigur. “Ar trebuie să promoveze mai agresiv orașul, intern și internațional. Trebuie gândite trasee și povești care să atragă turiști, ar trebui realizate noi obiective. Avem grădina botanică, dar nu și un aquapark. Vedeți că sunt orașe care atrag clienți la aquaparkuri de la 100 – 200 de kilometri depărtare”, a afirmat Ștefan Dezsi. La ultima declarație pe subiectul aquapark, primarul Emil Boc a ținut-o cu „lucrăm la o soluție”.

De asemenea, Clujul se păstrează departe de poveștile vechi ale orașului, dinainte de Marea Unire. “Ar fi un câștig o prezentare echilibrată a istoriei. Poveștile vechi trebuie folosite inteligent, în beneficiul orașului, fără nicio tentă”, a subliniat profesorul de turism. Avem legenda ciobanului Donath, de exemplu, avem copilăria lui Mathias Rex, avem povești despre palatele din centrul orașului, construite la final de secol XIX, început de secol XX.

A existat ideea unui parc intergalactic, în Hoia, la care momentan s-a renunțat. Acum, Primăria dorește să organizeze un concurs internațional de soluții pentru construirea unui muzeu al științei, în Lomb. 

Casa unde a locuit un mare artist sau atelierul în care a creat; acestea sunt obiective care mobilizează zeci de mii de turiști anual în vestul continentului. Noi am putea profita de imobilul în care s-a născut Mathias Rex, casa în care a locuit Avram Iancu. O facem? Nici pe departe. “Ne-am personalizat aeroportul cu numele lui Avram Iancu. Probabil că străinii se întreabă “cine a mai fost și ăsta?”, a spus profesorul.

Ar mai fi nevoie și de marcarea de trasee cum se face și în alte locuri. “Ar trebui marcate trasee pietonale, din 50 în 50 de metri. Drumul inimilor, de exemplu. Apoi, mai recent, avem signalistică privind obiectivele turistice, dar nu și în fața lor. Ajungi acolo și uneori nu știi dacă te afli unde trebuie sau care este intrarea”, a menționat Dezsi, care a adăugat că tinerii se descurcă cu GPS, dar nu trebuie uitați turiștii seniori.