De ce a explodat prețul imobiliarelor, la Cluj. Emil Boc: „E o presiune extraordinară pe mine în fiecare zi, pentru a da drumul la tot felul de proiecte”

Preambul. Clujul este pe primul loc în România, medalie de aur, în ceea ce privește media prețurilor din imobiliare. Depășește capitala, depășește chiar și o serie de localități din țări mai avansate. Metrul pătrat a ajuns să coste peste 2.000 de euro în medie, asta pentru că există ansambluri unde se plătește peste 2.500 de euro. La naiba, a devenit un lux să trăiești în inima Ardealului! Media9 a vorbit cu persoane implicate, dezvoltatori, arhitecți, analiști, reprezentanți ai societății civile și i-a întrebat două lucruri: cum s-a ajuns la atâta piper presărat pe prețuri și cum se poate stopa/încetini această cursă a scumpirilor metrului pătrat util din noile ansambluri.

Potrivit zf.ro, pe primul loc în clasamentul naţional al oraşelor cu cele mai mari preţuri se situează Cluj-Napoca (cu o medie de 2.060 de euro pe metru pătrat util, după un avans de 5% la trei luni), capitala Transilvaniei fiind urmată de Bucureşti (cu +0,7%, până la 1.640 de euro pe metru pătrat), apoi de Braşov (+3,7%, până la 1.430 de euro pe metru pătrat), care a devansat Constanţa (+1,5%, până la 1.380 de euro pe metru pătrat) şi Timişoara (+1,4%, până la 1.340 de euro pe metru pătrat), acestea fiind urmate de Craiova (+1,2%, până la 1.300 de euro pe metru pătrat), Iaşi (+2,9%, până la 1.170 de euro pe metru pătrat) şi Oradea (+0,5%, până la 1.160 de euro pe metru pătrat).

Invitat într-o emisiune online, primarul Emil Boc a fost întrebat despre prețul imobiliarelor la Cluj. „Prețul materialelor din construcții s-a scumpit și la București, și la Timișoara. Putea face ceva primăria din punctul de vedere al creșterii prețurilor?  Cum se poate opri avalanșa creșterii prețurilor pe metrul pătrat util?”, a întrebat realizatorul emisiunii Ziua Live.

Economia de piață invocată de primarul Emil Boc

„Aici e un joc al economiei de piață: când e cerere, e și ofertă. Dacă foarte mulți oameni doresc să vină la Cluj, evident că cererea este foarte mare. Important e ca noi să nu distrugem calitatea vieții. La asta am ținut foarte mult și voi ține în continuare, ca la Cluj să se trăiască cel mai bine cu putință din România raportat la Uniunea Europeană.

În rest, oamenii sunt liberi să trăiască unde vor, nu mai suntem ca pe vremea comuniștilor, când orașele mari erau <închise>. Asta s-a întâmplat după 1980, când nu puteai să intri în oraș, nu puteai să-ți stabilești domiciliul decât dacă partidul decidea… Era ceva foarte complicat.

Nu suntem în perioada în care să putem declara <orașe închise>, și nu putem face ce ne cer unii arhitecți: < Nu mai cereți studii de trafic ca să construim în neștire să omorâm orașul>. Ați văzut unele poziții publice. Consider că nu sunt justificate aceste atitudini în orașul nostru și lucrurile să fie scăpate de sub control.

Am o presiune extraordinară pe mine în fiecare zi, pentru a da drumul la tot felul de proiecte care n-au o bază reală din perspectiva studiilor de trafic, a fundamentărilor viitoare… Totul trebuie făcut în manieră egală pentru toți. Toți aveți dreptul să construiți, dar prin respectarea regulilor prin care să nu distrugeți calitatea vieții la Cluj.

Calitatea vieții de la Cluj

Oricum, infrastructura orașului este solicitată foarte mult în momentele acestea. Pur și simplu, dacă n-aș avea grijă ca aceste lucruri să fie ținute sub control, am distruge calitatea vieții. Iar Clujul este ceea ce este datorită datorită calității oamenilor ce locuiesc aici.

Ei fac diferența, ei sunt cei care pun Clujul pe harta României și a Europei. Altfel, am distruge calitatea vieții. Nu putem decât controlat să dezvoltăm. Facem un cartier nou de 360 de hectare, unde primăria s-a implicat direct. Pentru prima dată în România, primăria face un cartier de la zero”, a declarat primarul Clujului.

La finalul intervenției, Emil Boc i-a invitat pe cei ce vor să construiască în Cluj să meargă în cartierul Borhanci și „să-și încerce mâna”, cum ar veni, prin realizarea studiilor tehnice sau chiar prin ridicarea unor magazine sau imobile „altele decât cele pentru locuire”.