Dai mașina veche, îți iei o bicicletă electrică. Eco-clujenii, în acțiune

Autor  Ionel Lespuc   în       5 years în urmã     891 Vizualizări.  

Programul de bugetare participativă (AICI) devine, abia în 2019, un adevărat succes. Suntem în anul în care clujenii au fost cei mai activi și mai creativi.

199

de proiecte de bugetare participativă au fost depuse de clujeni în 2019.

Ideea centrală a programului este ca locuitorii orașului să vină în special cu idei de proximitate. Strada și cartierul lor. De aici și bugetul redus, cel mult 150.000 de euro/proiect. Se întâmplă acest lucru, însă cei mai mulți se gândesc la binele întregii comunități și vin cu propuneri de mai mare anvergură. Unele foarte bune, unele foarte proaste; mai există și o categorie de soluții care sunt deja în implementare, dar informația nu a ajuns la urechile publicului.

Mi-a plăcut ideea lui Bogdan Hirdo, deși aceasta pare mai degrabă potrivită pentru un program național: “Program rabla auto-biciclete electrice”. Iată ce spune Bogdan: „Datorită numărului foarte mare de mașini vechi care poluează, propun acordarea unui tichet valoric de 1.000 euro în schimbul unui autovehicul mai vechi de 15 ani. Tichetul să poată fi utilizat numai pentru achiziția unei biciclete electrice”.

Iată alte idei interesante:

  • arteră pietonală și comercială Eroilor
  • strada Piezișă, pietonală
  • reamenajarea canalului Morii
  • rastele de parcare în zona centrală
  • masterplan pentru demolarea garajelor
  • rating MyCluj (adică să oferi calificative modului în care Primăria ți-a rezolvat problema) 
  • fântână cu muzică și holograme în Avram Iancu
  • bază sportivă în Zorilor – Bună Ziua
  • benzi dedicate tramvaie Opera Maghiară – Calvaria
  • parc de snowboarding și schi

Doi clujeni propun pasarele pietonale în locul tradiționalelor treceri de pietoni, acolo unde spațiul permite, astfel încât traficul să fie fluidizat. Oferă și amplasamente: sens giratoriu Aurel Vlaicu – 21 Decembrie (acolo se va face un pasaj n.r.), Piața Mărăști, zona Sigma, piața Mihai Viteazu, zona centrală, sens giratoriu Câmpului – Calea Mănăștur.

Un alt locuitor al orașului ar dori ca dezbaterile publice să se facă online. “De regulă, aceste dezbateri publice sunt la ore la care cetățenii nu au cum să ajungă”, explică el. O doamnă – dacă nu ne înșelăm, aceeași care a venit cu ideea de succes a transportului școlar – propune marcaje pentru biciclete, astfel încât la trecerea de pietoni să poată trece și bicicliștii, fără a mai coborî de pe mijlocul de locomoție.

Urmează etapa de analiză tehnică şi legală a proiectelor, efectuată de către municipalitate: propunerile de proiecte vor face obiectul unor verificări tehnice şi legale ce vor fi realizate de către departamentele din cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca. În urma analizei, se va stabili lista proiectelor care sunt eligibile. Toate proiectele declarate eligibile urmează să fie supuse votului cetăţenilor.

Votul are loc în două etape distincte, iar acţiunile necesare pentru implementarea proiectelor care obțin cel mai mare număr de voturi urmează să fie cuprinse în bugetul Primăriei pentru anul 2020.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.