Curteanu: Să îi vedem în aceeași fotografie pe toți primarii din zona metropolitană
Trăim astăzi vremuri tulburătoare, care vor rămâne în analele istoriei drept vremuri de tristă amintire. Pandemia a fost urmată de acest război, care – indiferent când se va termina – ne va lăsa nu doar amintiri dureroase, ci și provocări economice dificile. Iată de ce este nevoie să fim concentrați, pentru a preîntâmpina cât mai multe dintre efectele negative din economie. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne oprim din a genera proiecte de dezvoltare durabilă. Dimpotrivă!
Din experiența statelor Uniunii Europene, se demonstrează că o metropolă bine condusă ajunge rapid la competitivitate economică, deoarece poate atrage eficient fonduri pentru întreaga zonă, poate atrage mult mai mulți investitori și poate dinamiza diferitele sectoare economice în mod unitar. Discutând despre dezvoltarea viitoare a unei metropole, ea trebuie să fie una durabila, cu politici economice, culturale, sociale, ecologice armonizate coerent și fericit pentru întreaga zonă.
După 2000, din nefericire, în jurul Clujului avem parte de o dezvoltare haotică. Multe dintre construcțiile private au apărut la voia întâmplării, în afara unor planuri unitare și coerente de urbanism. Fiecare a construit de capul lui, după câți bani și câtă imaginație a avut de investit, iar efectele se pot vedea la fiecare pas. Ați văzut Florești, Baciu, Dezmir… Acest efect negativ pe care îl resimțim este cauzat de faptul că zonele din imediata vecinătate a orașului-mamă nu se dezvoltă ca zone continue, ci ca localităţi individuale şi sisteme autosuficiente, ceea ce duce la disfuncții.
E nevoie de metropolizare? Da. De când? De ieri, dacă se poate. Metropolizarea presupune un proces de integrare la nivel zonal al așezărilor umane, extrem de util pentru a ridica nivelul de trai al întregii comunități.
Metropolele au apărut natural ca răspuns la fenomenul de creștere a populației, a dimensiunilor așezărilor umane, a migrației populației și a întrepătrunderii granițelor dintre localități. Orașul-mamă, cu un nucleu mare de populație, a absorbit comunitățile care orbitează în jurul lui, care au devenit sateliții acestuia. Până la urmă, unde lucrează oamenii care locuiesc în Florești, Baciu, Dezmir?
În cazul de față, diminuarea orgoliilor politice personale și conștientizarea necesității creării unui mecanism integrat de dezvoltare ar putea duce la o strategie de dezvoltare durabilă pentru întreg arealul metropolitan. Orașul-metropolă se va crea natural, indiferent de orgolii, cu amendamentul că, dacă primarii au ego prea mare, le vor oferi celor care i-au ales o calitate a vieții mai redusă. Dacă nu este încă o lege a zonelor metropolitane, ar fi bine să avem măcar o cooperare a primarilor zonei metropolitane. Am spus cooperare, nu subordonare.
Vă amintiți fotografia cu primarii din Alianța Vestului, care a fost mai degrabă un instrument de presiune decât unul care să genereze proiecte? Ei bine, am vrea să îi vedem în aceeași fotografie pe primarii din zona metropolitană, că tot s-au ridicat restricțiile. Și nu cu alt scop decât acela de a genera proiecte și de a uniformiza oferta de calitate a vieții pentru cetățeni.
Într-un material viitor vom trata conceptul de regenerare urbană, acel concept care poate diminua efectele pe termen lung al răului făcut.