Cum vrea să rezolve Clujul problema deșeurilor din construcții

Autor  Ionel Lespuc   în       2 years în urmã     927 Vizualizări.  

City-managerul Gheorghe Șurubaru a explicat astăzi că municipiul va depune proiecte europene pentru platforme gospodărești cu cartelă magnetică, dar și pentru containere de mari dimensiuni, care să primească deșeuri din construcții.

„Prin PNRR s-au dezvoltat două proiecte de management al deșeurilor. Noi vom aplica la amândouă. Au apărut drafturile de ghiduri, sper ca în iunie să avem ghidurile finale și să putem procesa cereri de finanțare. Este vorba despre insule ecologice digitalizate, așa le spun ei, care sunt puncte îngropate, dotate cu containere închise ermetic, digitalizate și cu acces controlat și două centre de colectare mari, cu containere pentru toate tipurile de deșeuri mari, deșeuri de construcții, vegetale, chiar cadavre de animale. Sunt convins că vom reuși să implementăm aceste proiecte, iar acestea vor contribui mult la creșterea procentului de colectare selectivă”, a spus Gheorghe Șurubaru.

Potrivit city-managerului, Clujul ar putea primi bani europeni pentru 160-200 de platforme îngropate digitalizate.

204

platforme îngropate are în acest moment Clujul, însă acestea sunt hidraulice, nu digitalizate. În prezent se lucrează la realizarea a încă 80 de platforme hidraulice îngropate.

Vă amintiți de primarul Emil Boc, care, în 2019, inaugura primul punct gospodăresc cu cartelă? Gheorghe Șurubaru a spus că la Cluj nu există astăzi niciun punct gospodărescu cu cartelă. Dincolo de promovare pe rețelele de socializare, adevărul este că firma care a câștigat prima licitație nu a putut realiza lucrările, iar de un an și jumătate există un alt contractant. “Sperăm ca până la sfârșitul lunii iulie să avem gata un proiect-pilot. Vor fi 12 puncte îngropate cu cartelă, câte șase pe fiecare sector (sunt sectoarele de est și vest, cu linia de demarcație în Piața Avram Iancu n.r.)”, a afirmat city-managerul.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.