Cum se va modifica zona “Muncii”. Șoseaua de pe „faleză”, poduri și drumuri noi

Autor  Ionel Lespuc   în       2 years în urmã     6078 Vizualizări.  

Atelier RVD, biroul de arhitectură condus de Rareș Drăgan, a finalizat planul director pentru zona Bulevardului Muncii. Documentul urmează să fie dezbătut, luni, în comisia de urbanism a municipiului.

450

de hectare este teritoriul studiat de Atelier RVD, din care numai 18% este construit. În rest sunt foste exploatații agricole și spații industriale cu clădiri dezafectate. Se propun schimbări majore, care țin de raportarea la natură, mobilitate și locuire.

Rolul Someșului crește

Orientarea întregii zone către oraș și către Someș este dezideratul major al acestui studiu. (…) Cel mai important factor în urbanizarea teritoriului îl va constitui cumulul de investiții publice și private care împreună fiecare la scară micro sau macro vor genera o orientare a percepției spațiale către râul Someș și către oraș”, arată Rareș Drăgan.

Pe planșă se poate vedea că Someșul va avea un rol mult mai important decât în prezent. Practic, malul va rămâne natural, dar va avea și o alee, respectiv o pistă velo. Apoi urmează amenajarea unor străzi noi, pe “faleză”. De cealaltă parte a arterei sunt gândite spații rezidențiale și comerciale, iar zona industrială va rămâne doar la marginea Bulevardului Muncii.

“Pe tronsonul str. Fabricii – Centura TR35 (centura metropolitană va traversa zona studiată și se va întâlni cu prelungirea Bulervardului Muncii, spre Apahida n.r.), culoarul va fi adiacent Someșului și culoarului verde, va fi mobilat pe latura Nord cu funcțiuni cu caracter social-comercial-cultural și va avea un profil stradal asemeni unei “faleze” ce va face trecerea de la zona construită funcțională dinspre Nord cu zona verde – naturală dinspre Sud”, se arată în strategie.

Pol cultural și sportiv

Arhitecții cred că arealul poate avea utilizări culturale și sportive. Iată cum a fost formulat acest deziderat:

Pol cultural – amplasat în peninsula formată de meandra Someșului în axul străzii Beiușului, cel mai apropiat punct al zonei de Nodul IRA Mărăști. Acest pol va putea conține una sau mai multe dotări culturale majore precum: muzeu, centru de artă, centru cultural, mediatecă, teatru sau alte asemenea. Dotarea va trebui să aibă impact și adresabilitate cel puțin metropolitană și să genereze un spațiu public adiacent semnificativ. Aceasta va avea rol de a crea punctul reper care să polarizeze întreaga zonă.

Polul verde – sportiv – amplasat de o parte și de alta a raului Someș în lungul acestuia, în capătul vestic al pistei aeroportului, de la Centura TR35 la Stația de epurare. Acest pol va putea integra, alături de un parc verde semnificativ ca suprafata cu access direct pe ambele maluri ale Someșului, funcțiuni precum: bazin olimpic, centrul de atletism, clădiri pentru sporturi indoor, centre de escaladă, skatepark, piste de carturi, moto-cross, moto & velo-trial, centru pentru sporturi nautice caiac / canoe etc.

Poduri noi, drumuri noi

Specialiștii de la Atelier RVD împart intervențiile în trei etape; sunt proiecte pe termen scurt, mediu (5-15 ani) și lung (până la 25 de ani).

 

Măsuri pe termen scurt:

– Podul nou Fabricii de Zahăr

– Irigarea cu mijloace de transport public și piste velo a noii conexiuni formate pe strada Fabricii de Zahăr

– Restructurarea podului Beiușului, extinderea și funcționalizarea străzii Beiușului până în Bd-ul Muncii

– Axul Velo Metropolitan în lungul Someșului

 

Proiecte pe termen mediu:

– Centura TR-35
– Pod nou, restructurare și conectivitatea străzii Voroneț cu str. Branului
– Polul cultural – Ansamblu de dotări culturale majore precum: muzeu, centru de artă, centru cultural, mediatecă, teatru, centru de evenimente, congrese si expozitii, sau alte asemenea.

– Polul sportiv – parc verde semnificativ în lungul Someșului, funcțiuni precum: bazin olimpic, clădiri pentru sporturi indoor, centre de escaladă, skatepark, piste de carturi, moto-cross, moto-trial, etc.

 

Etapa pe termen lung („noul oraș”)
– Extinderea liniei tramvaiului până după stația de epurare

– Metrou

 

Pe lângă acestea, Drăgan mai vine cu o serie de idei pentru partea de nord-est a orașului:

  • Nod IRA Mărăști – proiect complex de legătură denivelată între DN1 cu str. Beiușului, str. Soporului, str. Răsăritului și str. Câmpul Pâinii, inclusiv restructurarea străzii Beiușului
  • Bulevard colector de legătură intre str. Beiușului și str. Fânațelor
  • Pasaj denivelat – str. Fabricii de Zahăr intersecție cu linia ferată și restructurarea străzii Fabricii de Zahăr
  • Restructurare str. Bobâlnei, inclusiv conectivitate cu str. Fabricii de Zahar
  • Restructurare str. Branului , str. Vidrei și intersecția cu DN1
  • Axa Verde de mobilitate Nord-Sud din estul orașului; ansamblu de proiecte corelate ce va lega Pădurea Clujenilor de: Axul verde in lungul Somesului si parcurile aferente, Băile Someșeni, parcul Est, Baza Sportivă Gheorgheni, Livada Plloacsai, Parcul Borhanci, pădurea Făget
  • Relocare/îngropare parțială rețele de electricitate mare capacitate
  • Extinderea capacității a stației de epurare
  • Realizarea unei baze noi de Bus/Tramvai de capacitate ridicată
  • Plan de urbanizare integrată în zona dealul Steluța-Fânațelor pe componenta de locuire

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.