Cum ajung în Ardeal milioanele Ungariei

Ungaria investește bani serioși în Transilvania. În ultima perioadă, pe trei linii de finanțare din Programul de Dezvoltare Economică a Ardealului (PDEA), s-au semnat contracte de peste 180 de milioane de euro. Banii vin de la Guvernul Ungariei și sunt distribuiți ardelenilor printr-o fundație din România, cu sediul la Târgu Mureș, denumită Pro-Economica. În primul val au primit fonduri persoane fizice sau juridice din Mureș, Harghita și Covasna, însă au existat și beneficiari din Bistrița Năsăud și Cluj.

Am discutat cu Monika Kozma, directorul executiv al Fundaţiei Pro Economica, despre liniile de finanțare, despre baza legală pentru infuzia de capital din Ungaria și despre beneficiarii programului.

Monika Kozma spune, în interviul pentru Media9, că nu există vreo lege care să statuteze tipul de activitate pe care îl desfășoară fundația. “O anumită lege nu se poate menționa în acest caz, dar trebuie avut în vedere că vorbim despre două state membre ale Uniunii Europene. Noi suntem o fundație cu personalitate juridică română, nu o instituție de stat. De obicei, dacă vorbim despre ajutoare de stat și instrumentele acordate prin ajutoate de stat, ele sunt gestionate de către o instituție a statului. Noi, ca fundație, am avut un scop, am avut o strategie bine gândită despre cum am crezut noi că trebuie să se dezvolte această regiune. De fapt, pentru implementarea acestei strategii am primit fondurile de la guvernul ungar. În baza unui audit pe care l-am comandat la o firmă de avocatură din București, această finanțare – ajungând la o fundație – nu ar mai trebui neapărat considerată ajutor de stat. Dar noi ne-am propus să respectăm toate regulile și să fie un program chiar transparent. Deși am putea folosi și altfel banii, bazându-ne pe legea care reglementează cheltuirea banilor în fundații, am decis să ne comportăm ca o instituție de stat în ceea ce privește gestionarea acestor fonduri și să respectăm toate regulile pe care directivele europene le stipulează în ceea ce privește ajutoarele de stat. Ca o concluzie, nu există o lege care să prevadă ce se întâmplă dacă o fundație dintr-un stat UE gestionează fonduri primite de la un alt stat UE. Am verificat, și în România există situații de acest gen, iar în Uniunea Europeană am găsit în fiecare țară. În 2019 nu ar mai trebui ca asta să fie o problemă. Comisia Europeană cere doar să fie notificată despre aceste situații, iar Guvernul Ungariei a parcurs deja această procedură. Ungaria derulează programe similare și în Canada, și în Serbia, și în România, oriunde există comunități maghiare mai mari. Trebuie interpretat ca un gest pentru diaspora”.

Dintre cele trei linii de finanțare, două se adresează investitorilor cu posibilități mari. Pe una dintre acestea s-au depus proiecte pentru brutării, abatoare, fabrici de procesare a laptelui (bugetul este de 70 de milioane de euro; au fost 66 de cereri, iar fundația finanțează cel mult 50% din investiție), pe cealaltă, proiecte de infrastructură de turism (bugetul a fost de 50 de milioane de euro; 15 cereri s-au depus, iar finanțarea maximă este tot 50%). A treia linie s-a adresat fermierilor mici sau agricultorilor persoane fizice și permite cumpărarea de animale sau utilaje (bugetul este de 61 de milioane de euro, iar fundația suportă până la 75% din investiție, însă nu mai mult de 15.000 de euro; aici sunt circa 5.000 de aplicanți).

Monika Kozma spune că nu toți banii ajung la etnici maghiari. “Noi solicităn un nume, un prenume și un CNP. Dar știți că, în Transilvania, nu poți determina cu siguranță etnia unei persoane în baza numelui și prenumelui. Aplicațiile se fac online și ajungem să ne întâlnim cu aplicanții la semnarea contractului. Abia atunci știm care este etnia omului, după limba în care ni se adresează. Scopul nostru este să dezvoltăm regiunea”, a spus directorul executiv al fundației. G4media.ro a descoperit că doar 8-10% dintre beneficiari sunt români, restul maghiari, dar printre românii finanțați de Budapesta se numără și șeful PSD Mureș, Vasile Gliga. “Am evitat să facem o statistică și să aruncăm cifre în spațiul public”, a spus, pentru Media9, Monika Kozma.

Formularele sunt însă exclusiv în limba maghiară. “Fondurile provin din Ungaria, iar cu toate decontările ajungem la Curtea de Conturi a Ungariei. De aceea, ca să ușurăm procedura, am decis ca formularele să fie doar în limba maghiară. Dacă am fi dat voie să fie și în limba română, ar fi trebuit să le traducem și nu am fi reușit să derulăm programul atât de repede, în doar câteva luni”, a explicat doamna Kozma.

Pro Economica a cerut puncte de vedere și de la Consiliul Concurenței. “Am fost la o discuție la Consiliul Concurenței, purtăm o corespondență permanentă. Consiliul Concurenței verifică dacă cei care primesc finanțare respectă legea concurenței, nu noi suntem responsabili. Avem pe site lista cu toate contractele încheiate, se poate permanent verifica. Avem o legătură strânsă cu Consiliul Concurenței și firma de avocatură, ca să nu greșim”, a subliniat Monika Kozma.

Pentru perioada următoare, Pro Economica se pregătește să ofere linii de finanțare pentru alte trei județe, Bihor, Sălaj și Satu Mare. Pe termen lung, fundația intenționează să ofere fonduri unor persoane, fizice și juridice, din 16 județe românești, a dezvăluit Monika Kozma, directorul executiv al fundației care gestionează bani proveniți de la Guvernul Ungariei.

În toamna acestui an, Ministerul Afacerilor Externe din România (MAE) a atras atenția că nu există niciun acord bilateral între România și Ungaria privind programul prin care guvernul de la Budapesta investește zeci de milioane de euro în fermierii din Transilvania. MAE a mai precizat că astfel de măsuri pot fi promovate doar cu consimțământul părții române și că nu a fost transmis un astfel de consimțământ. La finalul lunii trecute, ambasadorul României în Ungaria, Marius Lazurcă, a acuzat Budapesta de discriminare şi de încălcare a reglementărilor UE, obiectând totodată şi faţă de faptul că între cele două ţări nu există un acord în această problemă.