Cum a ajuns Clujul să fie conectat cu Târgu Mureș, pe autostradă

Autor  Ionel Lespuc   în       3 luni în urmã     2979 Vizualizări.  

Alexandru Nazare, fost ministru al Transporturilor, actualmente senator, a povestit cum a fost obținută finanțare europeană pentru Autostrada Transilvania, în 2012. La acel moment, din această autostradă exista doar tronsonul Câmpia Turzii – Gilău.

„2012, martie. Doi ani de zile înainte am negociat rețeaua TEN-T. Nu mai fusese făcută o negociere de aproape 10 ani. Ce spuneau acești birocrați: nu poți să faci autostrăzi finanțate din fonduri decât dacă ai orașe mai mari de 500.000 locuitori. Era o regulă introdusă acolo. Și cumva regula asta excludea tot ce înseamnă oraș în nordul Sibiului de la rețeaua de autostrăzi, pentru o perioadă de timp de 10 ani”, își amintește momentul crucial al negocierilor de la nivelul UE Alexandru Nazare, fost secretar de stat și apoi ministru al Transporturilor, la podcastul Drumuri cu Prioritate realizat de Ovidiu Barbier, fost director în cadrul CNAIR.

Acesta a povestit că, după criteriul de a lega orașe de peste 500.000 de locuitori, nici Cluj-Napoca nu se încadra pentru finanțare europeană.

„Noi, dacă nu reușeam în negocierea respectivă, nu puteam să construim Autostrada Transilvania și nu puteam să ne gândim nici la A7 și nici la A8. Și Clujul n-avea 500.000 la momentul respectiv, nici dacă am calculat și prin jur, să vedem dacă putem să construim un caz ca să avem Clujul ca nod. Și atunci am stat să mă găndesc, cum să fac, ce să inventez ca să pot să justific Autostrada Transilvania. Atunci știi ce am făcut: am zis că conectez alte două puncte, pentru că aveam opțiunea asta de orașe peste 500.000 sau capitale. Și am conectat Budapesta de Chișinău”, mai povestește Nazare.

În prezent, după 12 ani, din cei peste 250 de kilometri de la Târgu Mureș la granița cu Ungaria, au fost finalizați aproape 140 de kilometri.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.