Cui i se datorează succesul Clujului: “Universitățile și o industrie locală care s-a implicat. E important și Boc, vorbeau cu pereții înainte”

Deputatul PNL Sabin Sărmaș (foto sus), președintele Comisiei de pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaților, a vorbit la podcastul The StakeBorg Talks, cu Vlad Mercori, despre succesul Clujului.

Realizatorul l-a întrebat “care este catalizatorul Clujului care trebuie replicat”, dar a precizat “să nu spui Boc”. Sărmaș a scos în față universitățile și mediul de business, care este foarte implicat în viața comunității. A precizat însă că Emil Boc a deschis orașul, după ce precedentul primar, Gheorghe Funar, îl ținuse în vopsit de băncuțe. 

O părere aproape identică formulase și Daniel David, rectorul UBB, după ce Emil Boc susținuse că Primăria este principalul motor al dezvoltării Clujului.

Cine dă direcția Clujului: Primăria, universitățile sau mediul economic? Rectorul UBB: „Ca regulă generală, aș spune că administrația publică nu a fost «farul»”

“Motorul Clujului e mai mare decât cel al altor orașe: universitățile. Clujul are cinci universități de stat, are cea mai mare universitate din țară, Universitatea Babeș-Bolyai, are Universitatea Tehnică, are USAMV, are UMF, Academia de Muzică, și e principalul garant al succesului. Adică nu poți fără asta. Clujul atrage tot ce e mai bun din zonă, și nu numai. Și de peste Carpați. Impactul a cinci mari universități de stat, într-un oraș cu doar 300.000 și un pic de locuitori este foarte mare. E mult mai mare decât l-ar avea în București, un oraș cu trei milioane de locuitori, de exemplu. Ce s-a întâmplat în epoca… ai zis să nu spun de Boc, nu spun, e ok.

Știi, noi clujenii suntem foarte consecvenți, am stat cu Funar până ne-am săturat, nu conta că făceam numai băncile cu roșu, galben și albastru. L-am tot votat la nesfârșit. Ca să vedem și latura ailaltă, să fim onești cu noi. Când a venit Boc, orașul era închis. A fost o explozie de creativitate, era un teren uscat, parcă era pârjolit. Veneau companii din România și le zicea Funar “Voi sunteți cu ungurii, hai, la Oradea cu voi”. S-au dus la Oradea, au investit unde au putut. Pe pustietatea asta, a venit o altă administrație, care a deschis orașul. Când ai un oraș atât de deschis, lucrurile încep să se întâmple.

S-a mai întâmplat ceva: dacă te uiți la industrua IT&C din România, la Timișoara sunt super-multe multinaționale, la Iași este Amazon, care este huge (uriaș, în engleză). La Cluj este foarte multă industrie autohtonă, locală, foarte multe companii cu capital românesc. Ei, ăștia se implică în comunitate. Și nu e doar domeniul IT&C. Ăstora le pasă, ei zic “Sunt centru de cost aici, nu fac marjă mică de profit, eu am de investit în comunitatea asta, că și peste 20 de ani tot în Cluj mă găsești”. Și atunci sunt mai responsabili. Începi să te duci la Primărie mai des, începi să te duci la instituția X sau Y mai des, începi să investești în ONG-ul X sau Y mai mult, ca să ajuți comunitatea. Și atunci comunitatea crește. În plus, și profilul cultural al orașului ne ajută. Adică sunt 16-19% maghiari, suntem destul de cosmopoliți în zona universitară, sunt foarte mulți studenți străini care vin, și asta a creat o comunitate destul de strânsă, care a evoluat împreună. Ne-am sprijinit unii pe alții. Riscul Clujului este să nu ne închidem, suntem atât de buni încât să ne închidem în raport cu ceilalți, pentru că avem ce să învățăm și de la Iași, și de la București, crede-mă că avem ce să învățăm. Dar ăsta a fost succesul Clujului. Universitățile și o industrie locală care s-a implicat și care a avut cu cine să vorbească. De asta e important și Boc, adică vorbeau cu pereții înainte”, a spus Sărmaș.

Deputatul clujean a vorbit pe larg în podcast despre procesul de digitalizare a țării noastre. Sărmaș a fost, timp de un an, președintele Autorității pentru Digitalizarea României. Vedeți mai jos întreaga discuție.