Corpurile noi de școală, medicament cu efect secundar. De ce s-a trezit din nou Primăria să se laude

Autor  Ionel Lespuc   în       1 year în urmã     615 Vizualizări.  

Primăria Cluj-Napoca a transmis, în acest weekend, din nou, că în municipiu s-au creat, în ultimii ani, sute de locuri în școli. De ce să apară un astfel de mesaj la trei săptămâni de la începerea anului școlar, într-un moment pierdut în spațiu și timp: nici vreun șantier deschis, nici vreun corp nou inaugurat? Vă spun eu de ce.

8 corpuri noi de clădire construite, 7 corpuri supraetajate și 5 corpuri modernizate pentru un total de peste 2500 de elevi (142 săli de clasă și laboratoare). Bravo, excelent! Este un lucru minunat, fără ironie, dar…

Hai să vedem lucrurile corect. Este adevărat, sunt sute de locuri noi în școlile clujene, dar ÎN CELE VECHI. Într-un moment în care primarul Clujului, Emil Boc, îi critică pe omologii săi din zona metropolitană că nu au ridicat școli noi, Clujul se află fix în aceeași oală. 

Floreștiul, Apahida, Baciu nu au construit școli de la zero, deși a existat un exod către aceste comune. Însă exod, sau cum vreți să-l numim, a existat și către cartiere ale Clujului. Bună ziua, Borhanci, Iris, Dâmbul Rotund. Știți câte școli noi s-au construit în aceste cartiere? Zero. Contraziceți-mă!

Am dat filmul înapoi pentru un detaliu. Campania aceasta de modernizare a școlilor din Cluj a început abia în 2015, adică la 11 ani după ce Emil Boc câștigase primul său mandat de primar al municipiului. Altfel spus, 11 ani s-au făcut doar lucrări minime, de mentenanță, în clădirile dedicate educației.

Primăria insistă că locurile noi echivalează cu ridicarea a șase școli, dar acesta este ca un medicament cu efecte secundare. Întrucât aceste clădiri recent construite generează trafic rutier suplimentar. Cineva din Borhanci, care nu are școală în proximitate, își va duce copilul în cartierul vecin sau în centru. Cu mașina. La fel și cineva din Dâmbu Rotund, și cineva din Iris.

Ca o altă paranteză, am mai spus-o și o repet, plecarea clujenilor din Cluj nu a fost benevolă în cele mai multe dintre situații. Oamenii au fost pur și simplu alungați de prețurile din imobiliare, de dezechilibrul dintre bugete și prețul locuințelor. Uite ce interesant: inclusiv primarul Emil Boc și-a cumpărat o casă în Câmpenești și a spus că doar acolo și-a permis o proprietate.

Este foarte amuzantă politica, știu că majoritatea dintre voi nu sunteți de acord cu asta. Argumentez. Este absolut fascinant modul în care vorbele devin mai puternice decât faptele, privind de pe margine este un spectacol. Indiferent ce faci, arta este să poți să îmbraci acel lucru în cuvinte multe și sforăitoare. Dacă îi spui primarului că nu a construit școli noi, și i-au spus asta două consiliere locale din USR, la penultima ședință, vei fi zeflemisit, pentru că retorica e alta și tu trebuie să o înghiți. Așa că, dragi cititori, recomandarea mea este să încercați să priviți faptele nud, aici nu suntem la biserică. Să vă astupați urechile și să vă trageți propriile concluzii, indiferent dacă aveți vreo simpatie politică sau nu.

Deci de aceea vine Primăria cu această comunicare într-un moment pierdut în spațiu și timp. Știe că e important să vorbești mai tare decât alții și se simte cu musca pe căciulă.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.