Controverse în jurul unei acțiuni de igienizare. Let’s Do It, Romania!, la Pata Rât, dar fără patarâteni

Pe 20 septembrie, voluntarii clujeni sunt chemați să participe la Ziua de Curățenie Națională, eveniment organizat de „Let’s Do It, Romania!”, prin Nature O’Clock. La Cluj, acțiunea se va desfășura în zona Pata Rât, acolo unde organizatorii își propun să curețe dealurile din jurul rampelor de deșeuri și să planteze o centură verde menită să filtreze aerul și să oprească împrăștierea gunoaielor. Se așteaptă participarea a peste o mie de voluntari.

Inițiativa a fost salutată ca o mobilizare civică pentru un oraș mai curat, dar nu lipsesc nici criticile. Activistul civic Szakáts István, care lucrează prin ONG-ul său cu comunitatea din Pata Rât, atrage atenția că proiectul riscă să fie perceput ca un exercițiu de „greenwashing”. El ridică trei întrebări: cine a fost consultat în pregătirea acțiunii, ce impact concret va avea pentru locuitorii zonei și cum sunt implicați aceștia în sustenabilizarea proiectului.

„Aș vrea să înțeleg mai bine la ale cui așteptări, la ale cui nevoi răspunde proiectul. În ce fel a fost implicată comunitatea de peste 2.000 de clujeni care trăiesc în zona Pata Rât în creionarea lui? Ce nevoi au formulat acești oameni privind curățenia, igiena sau nivelul de trai?”, se întreabă Szakáts.

Dacă este doar un exercițiu de imagine, în care se cheltuie niște bani obținuți din sponsorizări, comunitatea Pata Rât nu primește nimic, doar legitimează o acțiune.

Se poate face o discuție mai amplă despre limitele imaginii de „oraș verde și incluziv” pe care Clujul și-o cultivă. Deși municipalitatea se mândrește cu proiecte de mobilitate, digitalizare și sustenabilitate, Pata Rât rămâne una dintre cele mai marginalizate comunități urbane din România, un teritoriu vizibil doar la ocazii simbolice precum Ziua de Curățenie sau când Zona Metropolitană mai obține niște fonduri norvegiene pentru relocarea câte unei familii.