Contestatarii președintelui interimar al CSM nu se lasă: mandatul acestuia este nelegal și neconstituțional

Șapte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au formulat, astăzi, o solicitare către colegii lor din Plenul CSM pentru rezolvarea „de urgență a situației de nelegalitate în care se află ca urmare a desemnării unui președinte interimar”.

De unde a plecat criza: Membru CSM: „V-o spun direct – vom arunca CSM în aer!”

Șapte contestatari

Cei șapte contestatari ai președintelui interimar Bogdan Mateescu sunt judecătorii Andrea Chiș, Gabriela Baltag, Evelina Oprina și Mihai Andrei Bălan, precum și procurorii Tatiana Toader, Florin Deac și Cristian Ban.

Pentru a înțelege care este situația de acum din CSM, vă prezentăm un scurt rezumat. Iar după ce veți citi acest rezumat, puteți citi plângerea formulată de cei șapte membri ai CSM.

CONTEXT

• Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenței justiției, este condus de un președinte ales de membrii acestei instituții pentru un mandat de un an.
• Judecătorul Bogdan Mateescu este ultimul președinte al CSM, iar mandatul său a expirat pe 6 ianuarie 2022.
• În ședința de Plen a CSM din 16 decembrie 2021, Bogdan Mateescu a anunțat că dorește să continue la șefia Consiliului, ca președinte interimar, și după 6 ianuarie 2022.
• Anunțul le-a revoltat pe judecătoarele Andrea Chiș, Gabriela Baltag și Evelina Mirela Oprina, care au reacționat foarte radical în timpul ședinței și i-au cerut demisia.
• O poziție mai conciliantă, dar tot împotriva prelungirii mandatului, a avut-o judecătorul Mihai Bălan.
• Anterior acestui episod, Secția de judecători din cadrul CSM a respins candidaturile judecătoarelor Andrea Chiș și Gabriela Baltag la șefia Consiliului.
• Situația a devenit de-a dreptul explozivă la începutul acestui an.
• Șapte membri CSM, judecătorii Andrea Chiș, Gabriela Baltag, Evelina Oprina și Mihai Andrei Bălan, precum și procurorii Tatiana Toader, Florin Deac și Cristian Ban, au refuzat să participe la ședința Plenului în semn de protest față de desemnarea judecătorului Bogdan Mateescu ca președinte interimar.
• În prezent, situația în CSM nu e deblocată.

Acest articol îți spune care e opinia președintelui interimar al CSM.

Ce reclamă cei șapte membri CSM

Judecătoarea clujeană Andrea Chiș (foto) a postat pe contul său de Facebook conținutul acestei plângeri. Îl redăm mai jos în întregime.

„Adoptarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 211/16.12.2021, cu încălcarea flagrantă și evidentă a Constituției României și a Legii nr. 317/2004, a generat un real blocaj instituțional, atât prin prelungirea mandatului fostului preşedinte al Consiliului, cât şi prin ducerea la extrem şi perpetuarea unui mod de luare a deciziilor la nivel instituţional de către o majoritate fragilă, la limită, de multe ori cu un singur vot diferență, în care părerile exprimate de ceilalți membri, reprezentanți a mai mult de jumătate din numărul total al magistraților din instanţe şi parchete, sunt complet desconsiderate.

Legalitatea președintelui CSM, contestată

Problema legalității președinției actuale a Consiliului Superior al Magistraturii reprezintă o chestiune esențială pentru buna organizare și desfășurare a activității sistemului judiciar, sens în care ea trebuie să constituie o preocupare pentru toți membrii Consiliului. Orice tergiversare a soluționării acestei problematici nu poate avea decât consecințe negative asupra bunei funcţionări a Consiliului, ceea ce reclamă o abordare responsabilă, corectă și neîntârziată.

Foto: Bogdan Mateescu, președintele interimar al CSM. Sursa foto: Agerpres

În aceste condiții, considerăm că modalitatea prin care vor fi lămurite aspectele litigioase constă în finalizarea demersului judiciar pe care l-am inițiat la data de 13.01.2022, ceea ce presupune discutarea cât mai curând posibil a plângerii noastre prealabile împotriva Hotărârii Plenului CSM nr. 211/16.12.2021 și, în situația în care nu va fi admisă de Plenul Consiliului, continuarea demersurilor în fața unei instanțe de judecată.

Cele două cereri de suspendare

Celelalte demersuri judiciare, despre care am luat act din informațiile apărute în spațiul public, respectiv două cereri de suspendare a hotărârii Plenului CSM nr. 211/16.12.2021 și faptul că pe rolul Curţii Constituţionale se află spre soluţionare la data de 9.02.2022 sesizarea de neconstituţionalitate cu privire la Hotărârea Plenului Senatului nr. 1/2022 privind validarea unui membru CSM, nu au condus și nu vor conduce, în opinia noastră, la o clarificare cât mai rapidă a problemei președinției CSM.

Dacă în ceea ce privește cererile de suspendare, instanța nu analizează fondul cauzei, ci condițiile specifice de existență a urgenței și a producerii unui prejudiciu pentru cel care a formulat cererea, în cazul sesizarii de neconstituționalitate, motivul de nelegalitate vizând mandatul de preşedinte CSM ad interim depăşeşte limitele sesizării, în analiza instanţei de contencios constituţional fiind Hotărârea Plenului Senatului nr. 1/2022 privind validarea unui membru CSM, iar nu Hotărârea Plenului CSM nr. 211/16.12.2021.

Astfel, apreciem că motivul constând în lipsa calității de reprezentant legal al președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, care ar afecta legalitatea sesizării Senatului, este inadmisibil, neavând legătură cu constituționalitatea hotărârii Senatului, cererea de validare fiind legal semnată de singurul reprezentant actual al Consiliului, respectiv vicepreședintele acestuia.

Apelul celor șapte

Drept urmare, previzibila soluție de respingere ca inadmisibilă a celui de-al doilea motiv de critică din cuprinsul sesizării de neconstituționalitate coroborată cu neanalizarea fondului cauzei în cele două cereri de suspendare şi cu necesitatea tranşării cât mai urgente a problematicii legalităţii preşedinţiei CSM trebuie să conducă la adoptarea de îndată a unei soluţii cu privire la plângerea prealabilă formulată la data de 13.01.2022 în vederea continuării eventualelor viitoare demersuri judiciare în fața instanței de contencios administrativ.

Prin urmare, facem un apel la responsabilitatea colegilor noștri din Consiliu, judecători, procurori și reprezentanți ai societății civile și îi invităm la un dialog real, în care toți să contribuim cu adevărat la rezolvarea acestei probleme și în care să fie arătat respectul datorat fiecăruia dintre noi, în calitate de reprezentanți ai judecătorilor și procurorilor” se arată în plângerea formulată.